24 de morți în accidente cu trotinete electrice în ultimele 18 luni. Denis avea 13 ani și a murit după trei săptămâni de comă

Avea doar 13 ani, iubea dansul și se pregătea pentru liceu. O plimbare cu trotineta electrică i-a curmat însă toate planurile. Denis s-a dezechilibrat, a căzut și s-a lovit grav la cap. Nu purta cască de protecție. A urmat o luptă disperată pentru viață, trei săptămâni de comă și mai multe intervenții chirurgicale. În cele din urmă, medicii nu l-au mai putut salva.

Povestea adolescentului din Sibiu este una dintre tragediile prezentate în cadrul unei campanii Observator dedicate accidentelor cu trotinete electrice, un fenomen care pune o presiune tot mai mare asupra spitalelor din România.

Conform datelor Poliției Române din octombrie 2026, accidentele cu trotinete electrice au provocat 24 de decese și 3.267 de accidente rutiere în ultimele 18 luni. Într-un singur spital din București au fost înregistrate aproximativ 300 de prezentări de la începutul anului, iar în unele gărzi medicii au tratat până la 30 de copii răniți.

Medicii avertizează că amploarea fenomenului poate fi mai mare decât o arată datele oficiale.

Denis a murit la 13 ani, după trei săptămâni de comă. Medicii au încercat să îl salveze prin mai multe operații

Denis era elev al unei școli de dans din Sibiu. În urma căzăturii de pe trotineta electrică, adolescentul a suferit un traumatism cranio-cerebral sever, iar starea sa a impus intervenția de urgență a echipelor de neurochirurgie și terapie intensivă.

În ciuda operațiilor și a tratamentului administrat, leziunile cerebrale au fost prea grave.

„S-a mobilizat întreaga echipă, s-a intervenit intraoperator, a trebuit să avem o succesiune de intervenţii datorită leziunilor grave cerebrale, din păcate cu toate eforturile la toate echipele de neurochirurgie şi anestezie terapie intensivă, finalul a fost dramatic, cu decesul pacientului”, a declarat Mircea Săceleanu, șeful Secției de Neurochirurgie de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu.

Medicul, care a efectuat peste 16.000 de operații pe creier în aproximativ 30 de ani de carieră, spune că unele dintre cele mai dificile momente sunt cele în care trebuie să le explice părinților că nu mai există soluții pentru salvarea copilului.

„Este cumplit să-i spui familiei: am făcut tot ce se poate dar nu sunt şanse. Este groaznic. Gândiţi-vă, vii şi-i spui: n-are nicio şansă. Ai tăiat, ai omorât omul din start. Nu mai ai ce face, ai tăiat orice speranţă”, a mărturisit neurochirurgul.

Una dintre cele mai periculoase consecințe ale unui impact violent la nivelul capului este leziunea axonală difuză. Aceasta apare atunci când forțele de accelerație și decelerație afectează fibrele nervoase din creier, provocând leziuni extinse care nu pot fi reparate printr-o simplă intervenție chirurgicală.

„Leziunea cea mai gravă se numeşte leziune axonală difuză. Asta înseamnă creierul este zdruncinat. Atât de tare încât efectiv nu mai ai ce face”, a explicat Mircea Săceleanu.

În asemenea situații, tratamentul este în principal unul de susținere și de gestionare a complicațiilor. Chiar și atunci când pacientul supraviețuiește, recuperarea poate fi extrem de dificilă, iar unele persoane rămân cu dizabilități neurologice severe.

Medicul avertizează că purtarea căștii reduce riscul unor traumatisme craniene, dar nu elimină complet pericolul. Un impact violent poate provoca inclusiv leziuni cervicale sau cerebrale grave.

„Un pacient cu aceste leziuni poate supravieţui, dar să ne înţelegem: nu va pleca pe picioare. În pat, cu sechele, cu paralizii. Da? Este cumplit. Poate dacă văd ce se poate întâmpla în creierul unui copil, o să înţeleagă ce greşeli fac. Casca este bună, dar pot apărea leziuni prin contra-lovitură. Atenţie, este gâtul, îşi pot rupe gâtul. Nu eşti macho, eşti inconştient”, a spus neurochirurgul, referindu-se la cazurile cele mai grave.

Peste 30 de victime lunar la un singur spital. Medicii tratează fracturi, leziuni cerebrale și rupturi de organe

La Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu ajung lunar peste 30 de pacienți răniți în accidente cu trotinete electrice, potrivit informațiilor prezentate în reportaj.

Leziunile nu se limitează la traumatismele craniene. Medicii tratează fracturi complicate, rupturi de ligamente, traumatisme toracice și leziuni ale organelor interne.

„Acum avem o pacientă care a avut o luxaţie deschisă de genunchi, asta înseamnă leziuni ligamentare aproape totale la nivelul genunchiului, plus fractură, ceea ce va duce la multiple intervenţii chirurgicale, o perioadă lungă de spitalizare”, a declarat Cătălin Ionuț Ion, medic specialist în cadrul Secției de Ortopedie-Traumatologie a spitalului.

Unele accidente produc traumatisme abdominale severe, în special atunci când victima cade peste ghidonul trotinetei.

„Practic atunci când cad, cad direct pe ghidon sau se împing sau au acel impact direct cu ghidonul şi acest impact cauzează diverse leziuni la nivelul organelor. La nivelul coastelor, plămânilor, la nivelul ficatului şi splinei de cele mai multe ori”, a explicat Mihai Faur, medic primar în cadrul Secției Clinice Chirurgie I de la SCJU Sibiu.

Un pacient ajuns recent la spital a suferit o ruptură de splină, o leziune care poate provoca hemoragii interne și poate necesita intervenție chirurgicală de urgență.

Medicii atrag atenția și asupra nerespectării regulilor de circulație, a lipsei echipamentului de protecție și a transportării a două persoane pe aceeași trotinetă.

„Echipamentul este o problemă. Purtarea echipamentului de protecţie şi respectarea regulilor de circulaţie, fiindcă există o reglementare dar nu se respectă”, a declarat Ciprian Sopon, medic primar în cadrul Secției de Ortopedie-Traumatologie.

Mircea Săceleanu a trecut și prin experiența unui accident de trotinetă în propria familie. Fiica sa a căzut de pe un astfel de vehicul, cumpărat chiar de el, și a avut nevoie de o operație de urgență pentru o fractură la mână.

„Din păcate la mine în familie am avut un eveniment, fetiţa mea cu trotineta, cumpărată de mine, a căzut. Seara a trebuit să fie operată de urgenţă, cu mâna ruptă. Trotineta stă în garaj. Este groaznic. În momentul în care am fost sunat, primul lucru pe care l-am intrebat a fost: a avut cască? Da”, a povestit medicul.

Specialiștii insistă că prevenția este esențială. Casca de protecție, respectarea limitei de viteză, evitarea transportării pasagerilor și supravegherea utilizării trotinetelor de către minori pot reduce riscul unor accidente grave.

În România, circulația trotinetelor electrice pe drumurile publice este permisă, în condițiile prevăzute de Codul rutier, persoanelor care au împlinit cel puțin 14 ani. Casca de protecție este obligatorie pentru conducătorii sub 16 ani atunci când circulă pe partea carosabilă, iar transportul pasagerilor este interzis.