Antibioticele ieftine din China amenință ultima fabrică europeană care produce penicilină de la zero

Europa riscă să piardă una dintre ultimele sale capacități strategice de producție farmaceutică, într-un moment în care dependența de China pentru medicamente esențiale continuă să crească. Fabrica Sandoz din Kundl, Austria, singura unitate europeană care produce penicilină printr-un proces complet, inclusiv ingredientele farmaceutice active, se confruntă cu o concurență tot mai dificilă din partea producătorilor chinezi.

Compania a solicitat Comisiei Europene deschiderea unei investigații antidumping, susținând că prețurile extrem de reduse ale ingredientelor importate din China amenință viabilitatea economică a fabricii austriece, relatează Reuters.

Miza depășește însă supraviețuirea unei singure unități industriale. Închiderea acesteia ar putea lăsa Europa fără o capacitate proprie de producție integrată a penicilinei, într-un sector esențial pentru funcționarea spitalelor și tratarea infecțiilor bacteriene.

„Am fi complet dependenți” de China dacă fabrica și-ar înceta activitatea, a avertizat Stephanie Jedner, directoarea unității Sandoz din Kundl.

Situația este cu atât mai delicată cu cât fabrica a beneficiat, în urmă cu doar trei ani, de investiții de aproximativ 200 de milioane de euro, inclusiv fonduri publice, pentru extinderea capacității de producție.

China controlează tot mai mult piața penicilinei. Europa riscă să rămână fără producție proprie

Penicilina, descoperită în 1928 de cercetătorul scoțian Alexander Fleming, a revoluționat medicina și rămâne la baza unor antibiotice utilizate pe scară largă în tratarea infecțiilor bacteriene.

De-a lungul ultimelor decenii, însă, producția ingredientelor farmaceutice necesare fabricării acestor medicamente s-a mutat treptat din Europa către Asia, în special către China.

Datele Eurostat arată amploarea acestei transformări. În 2019, China reprezenta 44% din importurile Uniunii Europene de peniciline și derivați, în principal sub formă de ingrediente farmaceutice active. În 2025, ponderea a ajuns la 86%.

În același timp, exporturile europene din această categorie au coborât la aproximativ o cincime din nivelul maxim înregistrat la începutul anilor 2000.

Potrivit Sandoz, până la 90% dintre ingredientele active pentru antibiotice sunt produse în prezent în afara Europei, în special în China și India, unde o parte dintre substanțele utilizate provin tot din industria chimică chineză.

Această concentrare a producției ridică probleme de securitate economică și sanitară, mai ales în eventualitatea unor conflicte comerciale, pandemii sau întreruperi ale lanțurilor internaționale de aprovizionare.

Într-un document transmis parlamentarilor britanici, compania a avertizat că dependența de furnizorii chinezi poate deveni o vulnerabilitate strategică.

„Aprovizionarea cu antibiotice ar putea deveni un instrument de coerciție economică sau de război hibrid, în special în perioadele de tensiuni diplomatice”, a transmis Sandoz.

Tim Rühlig, analist specializat în China la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, consideră că dominația Beijingului asupra unor segmente ale pieței farmaceutice îi poate oferi o influență importantă în relațiile economice internaționale.

Totuși, utilizarea restricțiilor asupra exporturilor de medicamente ca instrument de presiune ar putea afecta reputația Chinei ca furnizor comercial.

Îngrijorările nu sunt lipsite de precedent. În timpul pandemiei de COVID-19, economistul chinez Daokui Li, fost membru al comitetului de politică monetară al băncii centrale chineze, a sugerat includerea ingredientelor farmaceutice active în negocierile privind disputele comerciale.

Un oficial american aflat în China a declarat pentru Reuters, sub protecția anonimatului, că interlocutori chinezi au evocat posibilitatea restricționării exporturilor unor ingrediente farmaceutice în cazul unui conflict comercial.

Ministerul chinez de Externe a respins abordările protecționiste și a transmis că diferendele economice dintre Beijing și Uniunea Europeană trebuie soluționate prin negocieri.

„China se opune în mod consecvent tuturor formelor de protecționism comercial”, a precizat instituția.

Vulnerabilitatea Europei a devenit evidentă și în 2022, când mai multe țări europene s-au confruntat cu o criză de amoxicilină, antibiotic din familia penicilinelor, pe fondul creșterii numărului de infecții respiratorii după pandemie.

Un an mai târziu, Comisia Europeană a aprobat un ajutor de stat de 28,3 milioane de euro pentru extinderea producției la Kundl. Investiția a contribuit la majorarea capacității fabricii cu aproximativ 20%.

Fabrica din Austria, sufocată de costurile energiei. Sandoz cere taxe pentru importurile chineze

La Kundl, în apropierea Alpilor austrieci, peste 2.000 de angajați lucrează într-un complex industrial unde penicilina este obținută prin fermentare, în instalații specializate.

Procesul necesită cantități importante de energie, iar diferențele de cost dintre Europa și China afectează competitivitatea producătorului austriac.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, în 2025, prețurile electricității pentru industriile mari consumatoare de energie au fost, în medie, cu aproape 50% mai ridicate în Uniunea Europeană decât în China.

Stephanie Jedner a explicat că întregul amplasament industrial din Kundl, împărțit de Sandoz cu Novartis și BASF, consumă o cantitate de energie comparabilă cu cea necesară orașului Innsbruck, care are peste 130.000 de locuitori.

În timp ce costurile de producție au crescut, prețurile penicilinei pe piața europeană au stagnat sau chiar au scăzut.

Problema este amplificată de sistemele de achiziții publice, în care prețul cel mai mic reprezintă adesea un criteriu decisiv pentru cumpărarea medicamentelor.

Sandoz susține că această abordare avantajează importurile ieftine, dar nu ține suficient cont de necesitatea păstrării unor capacități europene de producție.

În martie, compania a depus o plângere la Comisia Europeană, solicitând investigarea importurilor chineze de ingrediente farmaceutice active utilizate la fabricarea amoxicilinei.

Demersul urmărește să stabilească dacă produsele chineze sunt comercializate pe piața europeană la prețuri de dumping, în condiții care prejudiciază producătorii din Uniune.

O eventuală investigație ar putea duce la introducerea unor taxe vamale suplimentare, însă deschiderea procedurii și aplicarea unor măsuri comerciale nu sunt automate.

Surse europene și experți în comerț internațional consultați de Reuters consideră posibilă lansarea investigației, deși calendarul rămâne incert din cauza numărului mare de dosare aflate în analiză.

Comisia Europeană a refuzat să comenteze solicitarea Sandoz.

Pentru compania farmaceutică, problema fundamentală rămâne prețul la care sunt vândute antibioticele esențiale.

Richard Saynor, directorul general al Sandoz, susține că producția europeană nu poate fi menținută pe termen lung dacă medicamentele continuă să fie comercializate la prețuri care nu acoperă suficient costurile industriale.

„Mi se pare revoltător că vindem o cutie de antibiotice mai ieftin decât un pachet de Ricola în Elveția sau un baton Mars în Marea Britanie”, a declarat Richard Saynor, directorul general al Sandoz.

„Considerăm multe dintre aceste lucruri de la sine înțelese — și continuăm să le considerăm astfel până când nu mai sunt disponibile”, a adăugat acesta.

Închiderea fabricii din Kundl nu a fost anunțată, însă avertismentele companiei readuc în discuție o dilemă pentru guvernele europene: cum pot păstra medicamentele accesibile pentru pacienți fără să sacrifice capacitatea continentului de a produce antibiotice esențiale în situații de criză.