Sari la conținut

duminică, 22 noiembrie 2026

București · 11°C · Parțial noros
Social

BNR avertizează: Inteligența artificială ar putea scumpi împrumuturile statelor. România, ultima în UE la inovare

Investițiile masive în inteligența artificială ar putea crește costurile de finanțare pentru state și companii, avertizează prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea. România ocupă ultimul loc în UE la inovare, cu un scor de numai 41,8% din media europeană.

BNR avertizează: Inteligența artificială ar putea scumpi împrumuturile statelor. România, ultima în UE la inovare

Foto: Adina Rugina, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons

Dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale poate stimula economia mondială, dar investițiile de amploare necesare acestei transformări riscă să pună presiune pe piețele financiare și să îngreuneze accesul statelor la finanțare. Avertismentul a fost formulat de Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), în cadrul conferinței internaționale „Piețele Financiare 2030 – Investiții, tehnologie și competențe pentru o nouă economie”, organizată de Institutul de Studii Financiare.

Oficialul BNR a explicat că schimbările tehnologice se desfășoară simultan cu transformări energetice, demografice și geopolitice, ceea ce amplifică necesarul de investiții și vulnerabilitățile economice.

Potrivit estimărilor prezentate, Europa are nevoie de investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro anual, conform Raportului Draghi. O actualizare realizată de Comisia Europeană în octombrie 2026 ridică acest necesar la aproximativ 1.200 de miliarde de euro pe an.

În acest context, inteligența artificială devine atât o oportunitate de dezvoltare economică, cât și un posibil factor de instabilitate financiară.

Citește și: Luca Niculescu anunță eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027: „România trebuie să producă mai mult”

Cum ar putea investițiile în AI să crească dobânzile plătite de state

Leonardo Badea a atras atenția asupra volumului tot mai mare de capital direcționat către infrastructura necesară dezvoltării inteligenței artificiale, inclusiv centre de date și capacități de procesare.

Evaluările bursiere ridicate ale companiilor din sector, concentrarea investițiilor într-un număr restrâns de firme și utilizarea împrumuturilor pentru finanțarea proiectelor pot accentua riscurile dacă rezultatele economice nu confirmă așteptările investitorilor.

„Un studiu publicat în 2026 arată că doar campusurile dedicate inteligenței artificiale vor absorbi anual 3,6% din PIB în perioada 2025 – 2032. Aceste cheltuieli masive în infrastructura AI vor determina mai departe presiuni de creștere asupra costurilor de finanțare atât pentru state, cât și pentru alte entități private. În aceste circumstanțe putem discuta despre un fenomen de tip crowding out generat de AI”, a declarat Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR.

Fenomenul de crowding out apare atunci când cererea foarte mare de capital pentru anumite investiții poate reduce disponibilitatea finanțării pentru alte proiecte sau poate determina creșterea costurilor de împrumut.

În cazul dezvoltării inteligenței artificiale, investițiile masive în infrastructură ar putea concura cu nevoile de finanțare ale guvernelor și ale companiilor din alte sectoare economice.

Oficialul BNR a făcut referire și la raportul privind stabilitatea financiară publicat de Banca Centrală Europeană în noiembrie 2026, subliniind importanța riscului suveran pentru piețele financiare.

Pentru economii emergente precum România, disciplina fiscală și menținerea unor finanțe publice sustenabile sunt importante pentru limitarea costurilor de împrumut.

Totodată, legăturile dintre instituțiile bancare și sectorul financiar nebancar pot amplifica transmiterea unor eventuale șocuri, ceea ce impune o supraveghere coordonată a riscurilor.

România, ultima în UE la inovare. Doar 32% dintre români au competențe digitale de bază

În timp ce investițiile în tehnologie cresc la nivel internațional, România continuă să înregistreze decalaje importante față de celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Potrivit evaluării Comisiei Europene pentru 2026, România ocupă ultimul loc în clasamentul european al inovării, cu un nivel de performanță echivalent cu 41,8% din media UE.

Printre problemele identificate se numără ponderea redusă a populației cu studii superioare, numărul mic de angajați din întreprinderile inovatoare și participarea limitată a firmelor mici și mijlocii la introducerea unor procese noi.

Diferențele sunt vizibile și în utilizarea tehnologiilor digitale.

Datele prezentate de Leonardo Badea arată că, în 2025, numai 17,8% dintre români utilizau inteligența artificială, comparativ cu media europeană de 32,7%.

Specialiștii în tehnologia informației și comunicațiilor reprezentau 2,7% din totalul persoanelor ocupate în România, față de 5% la nivelul Uniunii Europene.

Citește și: România riscă să piardă bani din PNRR. Premierul Luca Niculescu cere măsuri urgente miniștrilor

În ceea ce privește competențele digitale de bază, procentul era de 32% în România, comparativ cu 60% în UE.

În paralel cu aceste decalaje, interesul românilor pentru investiții financiare a crescut.

La sfârșitul anului 2025, Bursa de Valori București înregistra peste 285.000 de investitori activi, de aproximativ patru ori mai mulți decât în 2020.

Valoarea acțiunilor cotate deținute de populație a crescut de la 13,1 miliarde de lei, în iunie 2020, la 55,6 miliarde de lei, în iunie 2026.

De asemenea, peste un milion de români investeau prin fonduri de investiții.

Un interes ridicat s-a înregistrat și pentru titlurile de stat Fidelis. În 2025, populația a subscris aproximativ 21 de miliarde de lei prin acest program.

De la lansarea Fidelis, în august 2020, și până în octombrie 2026, statul român a atras aproape 74 de miliarde de lei, prin 41 de emisiuni.

În discursul său, Leonardo Badea a abordat și diferența dintre ritmul dezvoltării tehnologice și capacitatea societății de a gestiona noile instrumente.

Prim-viceguvernatorul BNR a folosit expresia „decalajul Azazel”, inspirată din Cartea lui Enoh, pentru a descrie distanța dintre viteza cu care apar noi capacități tehnologice și ritmul în care sunt dezvoltate competențele, normele, instituțiile și mecanismele de responsabilitate necesare utilizării acestora în siguranță.

Cuvinte cheie: bnr inteligenta artificiala, leonardo badea, romania inovare ue, costuri finantare state, competente digitale romania

Urmărește-ne pe Google News

Citește și

Folosim cookie-uri pentru statistici anonime despre vizitatori, ca să înțelegem ce se citește. Mai multe detalii