Copiii ajung să ceară sfaturi inteligenței artificiale în locul părinților. Avertismentul psihologilor

Inteligența artificială începe să ocupe un loc tot mai important în viața adolescenților, depășind utilizările obișnuite pentru teme, proiecte școlare sau căutarea informațiilor. Pentru unii tineri, chatboturile au devenit interlocutori cărora le împărtășesc temeri, frustrări, conflicte familiale și experiențe despre care le este greu să vorbească în fața unui adult.

Fenomenul ridică întrebări legate de felul în care tehnologia influențează dezvoltarea emoțională a copiilor și relațiile acestora cu persoanele apropiate.

Potrivit publicației Click!, platforme precum ChatGPT sunt utilizate de adolescenți inclusiv pentru sfaturi despre prietenii, relații sentimentale, dificultăți de integrare socială sau neînțelegeri cu părinții.

Citește și: Android vs. iPhone: cine domină piața? Un studiu arată diferențe surprinzătoare între utilizatori și cheltuieli

Disponibilitatea permanentă reprezintă unul dintre motivele pentru care aceste instrumente pot deveni atractive. Un chatbot răspunde aproape instantaneu, poate continua o conversație oricând și folosește adesea un limbaj calm, încurajator, fără reacțiile de surprindere sau dezaprobare pe care un adolescent s-ar putea teme să le întâlnească într-o discuție cu familia.

Pentru părinți, provocarea este să înțeleagă când această utilizare reprezintă o modalitate obișnuită de explorare a unor întrebări personale și când începe să înlocuiască relațiile și sprijinul din viața reală.

De ce adolescenții aleg să vorbească despre problemele lor cu inteligența artificială

Adolescența este o perioadă în care nevoia de autonomie, dorința de acceptare și sensibilitatea față de judecata celorlalți pot influența puternic comunicarea cu adulții.

Un adolescent care se teme că va fi criticat pentru o greșeală, pentru o relație sentimentală sau pentru o problemă de la școală poate considera mai ușor să formuleze aceleași întrebări într-o conversație digitală.

Inteligența artificială poate oferi explicații, poate ajuta la organizarea gândurilor și poate sugera modalități de abordare a unor discuții dificile. Există însă o diferență importantă între un răspuns formulat într-un mod empatic și sprijinul emoțional oferit de o persoană care cunoaște copilul și poate observa schimbările din comportamentul său.

Modelele AI generează răspunsuri pe baza informațiilor și a tiparelor învățate. Ele pot formula mesaje de susținere, dar nu au experiențe umane proprii și nu pot realiza o evaluare clinică echivalentă cu cea a unui psiholog sau psihiatru.

În anumite situații, răspunsurile pot fi incomplete, inexacte sau nepotrivite pentru starea emoțională a utilizatorului. Riscurile devin mai importante atunci când adolescentul se confruntă cu anxietate severă, depresie, izolare socială sau gânduri de autovătămare.

O altă preocupare privește atașamentul emoțional față de chatbot. Dacă un copil începe să considere conversațiile cu inteligența artificială drept principala sursă de înțelegere și validare, există riscul să se îndepărteze treptat de discuțiile cu familia, prietenii sau specialiștii.

Această posibilitate nu înseamnă că orice adolescent care discută despre emoții cu un chatbot dezvoltă o dependență. Contează frecvența utilizării, natura conversațiilor și, mai ales, impactul asupra relațiilor, somnului, activităților școlare și vieții sociale.

Cazul adolescentului american care a provocat dezbateri internaționale

Siguranța conversațiilor dintre adolescenți și chatboturi a intrat în atenția publică și în urma unor cazuri tragice.

Unul dintre acestea îl privește pe Adam Raine, un adolescent american de 16 ani care a murit prin suicid în aprilie 2025.

Familia sa a intentat ulterior un proces împotriva OpenAI, compania care dezvoltă ChatGPT, susținând că anumite răspunsuri oferite de chatbot ar fi contribuit la agravarea stării psihologice a adolescentului.

Acuzațiile familiei fac obiectul unui litigiu și nu reprezintă constatări judiciare definitive privind responsabilitatea companiei sau o legătură cauzală între conversațiile purtate și deces.

OpenAI a transmis condoleanțe familiei și a recunoscut că mecanismele de siguranță pot funcționa mai puțin eficient în unele conversații foarte lungi. Compania a anunțat, de asemenea, măsuri pentru îmbunătățirea protecției utilizatorilor, inclusiv în situațiile care implică vulnerabilități emoționale.

Cazul a intensificat discuțiile despre responsabilitatea dezvoltatorilor de inteligență artificială și despre limitele instrumentelor digitale folosite de minori pentru probleme de sănătate mintală.

Ce ar trebui să facă părinții când descoperă că adolescentul își spune problemele unui chatbot

Psihologii recomandă ca părinții să nu reacționeze automat prin interdicții, reproșuri sau confiscarea telefonului atunci când află că adolescentul discută frecvent cu inteligența artificială despre viața personală.

O asemenea reacție poate accentua reticența copilului de a vorbi despre ceea ce simte.

Mai utilă este o conversație calmă, în care părintele încearcă să înțeleagă ce îl determină pe adolescent să caute răspunsuri în mediul digital.

Întrebări precum „Ce îți place la discuțiile cu chatbotul?” sau „Există lucruri despre care îți este greu să vorbești cu noi?” pot deschide un dialog fără ca tânărul să simtă că trebuie să se apere.

Specialiștii recomandă și explicarea limitelor inteligenței artificiale. Adolescenții trebuie să știe că răspunsurile unui chatbot pot conține erori, că informațiile personale sensibile nu ar trebui distribuite fără discernământ și că sfaturile referitoare la sănătatea mintală trebuie verificate cu un profesionist.

Părinții pot urmări, fără a transforma supravegherea într-un conflict permanent, eventualele schimbări de comportament: retragerea din activitățile obișnuite, evitarea prietenilor, dificultățile de somn sau dependența de conversații digitale pentru luarea unor decizii personale.