Cum recunoști o tentativă de fraudă prin telefon. Semnele care ar trebui să te pună imediat în gardă

Un telefon primit de la un număr necunoscut poate părea, la prima vedere, un apel obișnuit. Persoana de la celălalt capăt al firului vorbește politicos, se prezintă drept angajat al unei bănci sau reprezentant al unei instituții și susține că trebuie rezolvată urgent o problemă. În unele cazuri, apelul reprezintă începutul unei tentative de înșelăciune.

Fraudele telefonice, cunoscute și sub denumirea de vishing, sunt folosite pentru a determina victimele să divulge informații confidențiale, să autorizeze tranzacții sau să transfere bani în conturi controlate de infractori.

În România, astfel de tentative pot implica persoane care pretind că lucrează pentru bănci, autorități publice sau companii cunoscute. Scenariile diferă, dar urmăresc adesea același lucru: câștigarea încrederii victimei și determinarea acesteia să acționeze înainte de a verifica informațiile primite.

Citește și: Televizoarele Samsung ar putea asculta sunetele din casă. Ce a descoperit un hacker și ce spune compania

Semnele care pot trăda un apel telefonic fraudulos

Unul dintre cele mai frecvente semnale de avertizare este presiunea exercitată asupra persoanei apelate. Interlocutorul susține că există o problemă gravă și că trebuie luată imediat o decizie, fără timp pentru verificări.

De exemplu, victima poate fi anunțată că cineva încearcă să retragă bani din contul său sau că a fost aprobat un credit pe numele ei. Pentru a împiedica presupusa fraudă, apelantul îi cere să urmeze anumite instrucțiuni.

O altă metodă constă în solicitarea datelor bancare. Infractorii pot cere numărul complet al cardului, codul CVV, parolele aplicațiilor financiare sau codurile de autentificare primite prin SMS.

Aceste informații nu trebuie comunicate unei persoane care sună, indiferent de instituția pe care pretinde că o reprezintă.

Există și situații în care apelantul solicită instalarea unei aplicații pe telefon sau pe calculator. Sub pretextul verificării unei tranzacții, victima poate fi convinsă să permită accesul de la distanță la dispozitivul său.

O asemenea solicitare poate indica o tentativă de compromitere a datelor personale sau financiare.

Nici numărul afișat pe ecran nu reprezintă o garanție că apelul este autentic. Printr-o tehnică numită spoofing, infractorii pot falsifica identificatorul apelantului, astfel încât telefonul să afișeze un număr care pare să aparțină unei bănci sau unei instituții cunoscute.

Citește și: „Dacă nu facem asta, suntem terminați”. Avertismentul unui laureat Nobel despre pericolul inteligenței artificiale

Ce trebuie să faci dacă primești un apel suspect

Primul pas este întreruperea conversației atunci când interlocutorul solicită informații confidențiale, transferuri de bani sau instalarea unor aplicații necunoscute.

Dacă persoana pretinde că sună din partea unei bănci, verificarea trebuie făcută separat, folosind numărul oficial de telefon afișat pe site-ul instituției sau pe spatele cardului bancar.

Este important ca persoana apelată să nu folosească automat numărul oferit de interlocutor și să nu acceseze linkurile trimise prin SMS sau aplicații de mesagerie în timpul conversației.

În cazul în care au fost divulgate date bancare sau a fost autorizată o tranzacție suspectă, banca trebuie contactată imediat pentru blocarea instrumentelor de plată și verificarea operațiunilor.

Tentativele de fraudă pot fi raportate Poliției Române și Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Instituția pune la dispoziția publicului numărul 1911 pentru raportarea incidentelor de securitate cibernetică.

Persoanele care au instalat aplicații la solicitarea unui apelant necunoscut trebuie să evite utilizarea dispozitivului compromis pentru operațiuni bancare până la verificarea acestuia. Schimbarea parolelor trebuie făcută de pe un dispozitiv sigur.

Fraudele telefonice pot viza persoane de orice vârstă. Scenariile care implică presupuse probleme bancare, accidente ale rudelor sau solicitări urgente de ajutor financiar sunt concepute pentru a provoca teamă și pentru a reduce timpul acordat verificării informațiilor.

Citește și: Grecia interzice rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. De când se aplică legea și cine este vizat

Noi avertismente ale autorităților din România

În august 2026, Poliția Română a atras atenția asupra unor metode de fraudă în care infractorii cunosc deja numele, adresa de e-mail sau alte informații personale ale victimei. Aceste date pot proveni din surse publice ori din breșe de securitate și sunt folosite pentru a crea impresia că apelantul este un reprezentant autentic al unei instituții financiare. Polițiștii avertizează că simplul fapt că o persoană cunoaște anumite informații despre tine nu dovedește că apelul este legitim.

Tot în 2026, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a avertizat că infractorii falsifică inclusiv numere asociate instituțiilor publice. Autoritatea a precizat că angajații MAI nu solicită prin telefon transferuri bancare, parole sau date financiare confidențiale. Persoanelor care primesc astfel de apeluri li se recomandă să închidă conversația și să verifice informațiile prin canalele oficiale.