Luca Niculescu depune joi lista Guvernului. Avertisment: Școlile și instituțiile riscă probleme financiare

Premierul desemnat Luca Niculescu a anunțat marți, 13 octombrie, că va prezenta Parlamentului, în cursul zilei de joi, componența viitorului Cabinet și programul de guvernare, după încheierea consultărilor cu partidele politice.

Într-un moment în care România se află de peste cinci luni sub conducerea unui Executiv interimar, Niculescu încearcă să identifice o formulă de guvernare capabilă să obțină majoritatea necesară învestirii.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, premierul desemnat le-a mulțumit reprezentanților formațiunilor parlamentare pentru disponibilitatea de a participa la negocieri și a subliniat că toate variantele de constituire a Cabinetului sunt încă analizate.

„Am încheiat azi două zile pline de consultări cu partidele parlamentare pentru formarea viitorului Guvern. Le mulțumesc tuturor partidelor și grupurilor parlamentare pentru timpul acordat, pentru deschidere și pentru propunerile pe care mi le-au transmis.

Dialogul rămâne deschis, cântărim cu atenție toate formulele posibile, cu un singur criteriu: un Guvern stabil, care să poată lucra pentru români. Joi depunem la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor.

România are nevoie de responsabilitatea noastră a tuturor pentru a avea instalat repede un Guvern care să lucreze pentru cetățeni. Fac tot ce ține de mine pentru asta”, a transmis Luca Niculescu, premierul desemnat.

Fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Niculescu a fost desemnat de președintele Nicușor Dan pe 5 octombrie, iar decretul prezidențial a fost publicat în Monitorul Oficial în ziua următoare.

Înaintea depunerii documentelor, acesta a purtat discuții cu PSD, PNL, UDMR, USR, reprezentanții minorităților naționale, grupurile parlamentare PACE – Întâi România și Uniți pentru România, precum și cu deputații neafiliați.

Luca Niculescu avertizează că lipsa rectificării bugetare poate afecta funcționarea instituțiilor

Premierul desemnat a explicat că urgența formării unui Guvern nu este determinată exclusiv de necesitatea depășirii crizei politice, ci și de problemele financiare care ar putea apărea în administrația publică.

Una dintre prioritățile invocate este adoptarea unei rectificări bugetare, în absența căreia mai multe instituții riscă să întâmpine dificultăți în acoperirea cheltuielilor curente.

„Sunt concentrat pe misiunea pe care o am de a face un guvern, nu mă gândesc la posibilitatea unui eșec. (...) Vorbim despre formarea unui guvern de care România are nevoie rapid, pentru că avem nevoie de rectificare bugetară, fără o rectificare bugetară o să avem probleme mari, foarte curând, cu funcționarea administrației, cu școlile, cu combustibilul pentru instituții, cu plata pe care o fac instituțiile statului către firmele private, cu plata unor facturi către primării”, a avertizat Niculescu.

În privința componenței viitorului Executiv, acesta a precizat că negocierile nu au condus încă la alegerea unei singure formule politice.

„Toate opțiunile rămân în picioare: guvern politic, guvern hibrid, politic și tehnic, sau un guvern tehnocrat. În ceea ce mă privește, sunt optimist că vom ajunge la un rezultat bun”, a susținut premierul desemnat.

Niculescu a arătat că dispune inclusiv de o listă de posibili miniștri tehnocrați, pe care o poate prezenta dacă discuțiile cu partidele vor conduce la această variantă.

România, de peste cinci luni cu Guvern interimar. Trei încercări eșuate de formare a Executivului

Actuala criză guvernamentală a început pe 5 mai, când Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, la mai puțin de un an de la învestire.

Moțiunea a fost inițiată de PSD, după retragerea social-democraților din coaliția formată inițial alături de PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale, și a fost adoptată cu sprijinul parlamentarilor AUR.

Prima încercare ulterioară de formare a unui nou Executiv a avut loc în iunie, când președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru. Acesta și-a depus mandatul pe 14 iunie, după ce nu a reușit să construiască o majoritate parlamentară.

În aceeași zi, șeful statului l-a nominalizat pe liberalul Adrian Veștea, care s-a prezentat în fața Legislativului pe 22 iunie. Cabinetul propus de acesta a fost respins, obținând doar 189 de voturi favorabile și 23 împotrivă, din totalul celor 212 voturi valabil exprimate.

O nouă rundă de consultări, desfășurată în septembrie, a dus la desemnarea europarlamentarului Siegfried Mureșan. Nici această încercare nu a avut succes, programul de guvernare și lista miniștrilor fiind respinse de Parlament pe 30 septembrie.

Luca Niculescu este astfel al patrulea candidat desemnat pentru conducerea Guvernului de la demiterea Cabinetului Bolojan.

Potrivit articolului 103 din Constituție, candidatul pentru funcția de prim-ministru trebuie să solicite, în termen de zece zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și întregii liste a Guvernului.

Documentele sunt dezbătute în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, iar învestirea necesită votul majorității deputaților și senatorilor.