Negocierile de pace la Abu Dhabi: Europa se teme de un acord Trump-Putin care ar putea afecta și România. Zelenski avertizează asupra unui „Yalta 2.0”

Statele europene urmăresc cu îngrijorare negocierile dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite, programate marți, 10 noiembrie, la Abu Dhabi. Discuțiile, mediate de administrația președintelui Donald Trump, ar putea depăși problema încheierii războiului și ar putea include schimbări privind securitatea întregului continent.

Pentru România și celelalte state de pe flancul estic al NATO, miza este legată de revendicările formulate anterior de Moscova. Înaintea invaziei din februarie 2022, Kremlinul a cerut retragerea prezenței militare aliate din Europa de Est la nivelul anului 1997, o solicitare care, dacă ar fi reluată și acceptată, ar avea implicații directe asupra securității regionale și implicit a țării noastre. Vă reamintim că România a aderat la NATO în anul 2004.

Temerile europenilor au fost amplificate de declarațiile recente ale președintelui american, care a vorbit despre posibilitatea unui acord cu Rusia ce ar urma să implice întreaga Europă, relatează AFP, citată de France 24.

Citește și: Reacția Kremlinului după victoria democraților în SUA: "Rusia speră că Trump va continua negocierile de pace pentru Ucraina"

Negocierile de la Abu Dhabi reprezintă prima întâlnire în acest format după discuțiile din februarie, desfășurate la Geneva, care nu au dus la un acord.

Donald Trump încearcă să obțină încheierea războiului încă de la revenirea sa la Casa Albă, însă inițiativele diplomatice anterioare nu au produs rezultate concrete. Procesul de negociere a trecut ulterior în plan secund, pe fondul conflictului militar dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte.

La aproape cinci ani de la invazia rusă, războiul a provocat sute de mii de morți și a obligat milioane de oameni să își părăsească locuințele.

Citește și: Friedrich Merz, sceptic cu privire la intențiile Moscovei: „Rusia refuză negocieri de pace serioase”

Moscova controlează în continuare teritorii întinse din Ucraina, dar nu a reușit să ocupe integral regiunea Donețk. Kremlinul cere retragerea trupelor ucrainene din zonele pe care Kievul le mai controlează și amenință cu continuarea ofensivei în cazul unui refuz.

Autoritățile ucrainene resping cedarea acestor teritorii, în condițiile în care armata țării a rezistat invaziei ruse timp de peste patru ani și jumătate.

Înaintea noilor discuții, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Ucrainei. Potrivit autorităților de la Kiev, 55 de persoane au fost ucise într-un sat de pe linia frontului, în timp ce așteptau distribuirea unor ajutoare umanitare.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Moscova că urmărește „să exercite presiune asupra poziției Ucrainei” înaintea negocierilor.

Vladimir Putin a respins în repetate rânduri propunerile privind o încetare generală a focului și posibilitatea unor discuții directe cu Zelenski.

Delegațiile vor fi reunite la Abu Dhabi prin intermediul lui Jared Kushner, ginerele președintelui american, și al trimisului special Steve Witkoff.

Așteptările privind obținerea unui acord sunt însă reduse.

„Nu avem așteptări deosebite”, a declarat pentru AFP un înalt oficial ucrainean de la Kiev.

Zelenski avertizează asupra unui „Yalta 2.0”. Europa respinge schimbarea arhitecturii de securitate

Una dintre principalele îngrijorări ale liderilor europeni privește posibilitatea ca Washingtonul și Moscova să negocieze direct viitoarele aranjamente de securitate ale continentului, fără participarea efectivă a statelor vizate.

Săptămâna trecută, Donald Trump a vorbit despre un „acord foarte important” privind războiul din Ucraina, care ar putea „implica întreaga Europă”.

Declarația a readus în atenție ultimatumul transmis de Rusia Occidentului înaintea invaziei din 2022, prin care Moscova solicita NATO să își retragă trupele din Europa de Est.

Serghei Riabkov, diplomatul rus implicat în formularea acelor revendicări, va participa pentru prima dată la actualele negocieri, ca membru al delegației conduse de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Putin.

Prezența sa intervine într-un moment în care Statele Unite discută posibilitatea unor înțelegeri de securitate care să depășească granițele Ucrainei.

Jared Kushner a declarat luni că un acord de pace va necesita discuții directe între Rusia și statele europene „cu privire la aranjamentele de securitate mai ample care le afectează”.

Reprezentantul american a recunoscut că „vor urma decizii dificile”, fără să ofere detalii despre eventualele compromisuri.

Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a respins ideea modificării actualului sistem european de securitate.

„Pentru Europa, este clar: nu avem nevoie să stabilim o nouă arhitectură de securitate pentru Europa”, a declarat luni șeful diplomației germane.

Wadephul a cerut Moscovei să „renunțe la pretențiile maximaliste” și a avertizat că negocierile nu trebuie transformate într-un „spectacol de negocieri”.

La Kiev, Volodimir Zelenski a invocat riscul unui „Yalta 2.0”, făcând referire la Conferința de la Ialta din 1945, când liderii Statelor Unite, Marii Britanii și Uniunii Sovietice au discutat organizarea Europei după cel de-al Doilea Război Mondial.

Avertismentul președintelui ucrainean reflectă temerea că marile puteri ar putea ajunge la înțelegeri privind viitorul unor state europene fără participarea acestora la procesul decizional.

Potrivit negociatorului-șef ucrainean Rustem Umerov, reprezentanți ai Regatului Unit, Franței, Germaniei și Italiei, alături de oficiali NATO și ai Uniunii Europene, vor participa la consultări separate cu delegația ucraineană la Abu Dhabi.

Kremlinul, care s-a opus implicării directe a europenilor, insistă că negocierile principale vor rămâne „trilaterale”, între Rusia, Ucraina și Statele Unite.

Trump sugerează modificări teritoriale în Ucraina. Kievul caută armistiții locale

Pe lângă discuțiile privind securitatea europeană, una dintre cele mai dificile probleme rămâne viitorul teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia.

Donald Trump a sugerat că un eventual acord de pace ar putea presupune schimbări ale frontierelor actuale.

„Ucraina va ajunge să aibă o formă puțin diferită”, a declarat președintele american.

Afirmația a amplificat îngrijorările Kievului privind posibilitatea ca Washingtonul să exercite presiuni pentru acceptarea unor concesii teritoriale.

Rusia solicită cedarea zonelor din Donețk pe care nu le-a cucerit militar, în timp ce Ucraina refuză să își retragă trupele din teritoriile aflate încă sub controlul său.

În lipsa unui compromis privind aceste revendicări, negociatorii ar putea încerca obținerea unor acorduri limitate pentru reducerea violențelor și protejarea civililor.

Un posibil exemplu îl reprezintă armistițiul local convenit recent în regiunea Herson.

Expertul politic ucrainean Volodimir Fesenko consideră că această înțelegere ar putea servi drept model pentru alte măsuri umanitare.

Armistițiul a constituit „un precedent foarte pozitiv”, a declarat Fesenko pentru AFP.

Potrivit acestuia, Kievul ar putea urmări „dezescaladarea conflictului prin astfel de armistiții locale”, chiar dacă perspectivele unui acord general de pace rămân limitate.

În paralel, rolul negociatorilor americani Jared Kushner și Steve Witkoff a atras critici din partea celor care consideră că administrația Trump manifestă o atitudine prea conciliantă față de Moscova.

Presa americană a relatat, de asemenea, despre presupuse discuții privind încheierea unor acorduri comerciale importante între Statele Unite și Rusia, desfășurate în afara negocierilor oficiale.