Putin amenință Europa cu războiul: „Dacă lucrurile merg prea departe, nu vor exista câștigători”

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a lansat un nou avertisment la adresa statelor europene, afirmând că Moscova este pregătită pentru o confruntare militară directă, dar că nu urmărește declanșarea unui război cu Europa.

Declarațiile au fost făcute după o convorbire telefonică purtată cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, în cadrul căreia au fost discutate războiul din Ucraina și posibilitatea reluării negocierilor de pace.

„În primul rând, suntem pregătiți, dar nu ne dorim un război cu Europa. Iar dacă cineva își dorește acest lucru, atunci să se pregătească. Deocamdată, însă, nu și-au atins obiectivul de a provoca Rusiei o înfrângere strategică”, a declarat Vladimir Putin, președintele Rusiei, citat de publicația britanică The Independent.

Citește și: Imagini apocaliptice în Rusia, după un atac masiv cu drone ucrainene la o rafinărie de petrol Rosneft din din Novokuybyshevsk

Liderul de la Kremlin a avertizat că o eventuală escaladare militară ar putea avea consecințe grave pentru toate statele implicate.

„Dacă lucrurile vor merge prea departe, nu vor exista deloc câștigători. Nimeni să nu uite acest lucru”, a adăugat Putin.

Finlanda și Norvegia au discutat direct cu Putin. Inițiativa a provocat reacții în Europa

Convorbirea telefonică dintre Vladimir Putin, Alexander Stubb și Jonas Gahr Støre a avut loc marți, 27 octombrie, și a durat aproximativ 90 de minute.

Discuția a fost inițiată de cei doi lideri nordici și a vizat evoluția războiului din Ucraina, perspectivele reluării negocierilor și posibilitatea încheierii unui acord de pace.

„Discuția a fost sinceră și consistentă. Suntem țări vecine cu Rusia. Rezultatul acestui război va avea un impact direct asupra securității noastre și a securității europene în ansamblu. Încheierea războiului necesită discuții directe”, a declarat Alexander Stubb, președintele Finlandei.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a insistat asupra necesității reducerii tensiunilor și a consecințelor umanitare ale conflictului.

„Războiul implică pierderi umane și materiale enorme. Suferința și distrugerile vor afecta generații întregi. În cadrul convorbirii, am subliniat importanța dezescaladării”, a afirmat Jonas Gahr Støre.

Cei doi lideri au transmis că Finlanda și Norvegia vor continua să sprijine Ucraina și au susținut reluarea negocierilor de pace.

Alexander Stubb a precizat că discuția cu Putin a avut loc în numele celor două state, nu ca reprezentare a întregii Europe.

Inițiativa a provocat nemulțumiri în mai multe capitale europene, în condițiile în care numeroși lideri occidentali au evitat contactele directe cu președintele rus după declanșarea invaziei din Ucraina.

Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a criticat demersul și a cerut menținerea unei poziții comune la nivel european.

„Cred că Europa ar trebui să rămână unită, în loc ca fiecare să acționeze pe cont propriu”, a declarat Mette Frederiksen.

Șefa guvernului danez a adăugat că nu observă semne care să indice o dorință reală a Moscovei de a încheia războiul.

La rândul său, premierul Suediei, Ulf Kristersson, a afirmat că alți lideri europeni nu au fost informați în prealabil despre convorbire și și-a exprimat scepticismul privind rezultatele unor asemenea contacte.

Premierul Poloniei, Donald Tusk, le-ar fi transmis celor doi lideri nordici că discuțiile directe cu Moscova necesită „prudență și vigilență absolute”.

În schimb, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a salutat inițiativa, confirmând că demersul fusese coordonat cu autoritățile de la Kiev.

„Salutăm un asemenea sprijin activ pentru eforturile noastre diplomatice și pentru procesul de pace”, a transmis oficialul ucrainean.

Putin avertizează asupra Mării Baltice. Marea Britanie discută despre riscul unui conflict până în 2030

În declarațiile sale, Vladimir Putin a abordat și situația din Marea Baltică, avertizând asupra unor eventuale restricții privind navigația și comunicațiile maritime.

Președintele rus a afirmat că Moscova nu dorește ca tensiunile din această regiune să ajungă la nivelul celor din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul internațional al petrolului.

„Vrea cineva să se ajungă în Marea Baltică la aceeași situație ca în Golf sau în Strâmtoarea Ormuz?”, a întrebat Putin.

„Nu știu. Noi nu ne dorim acest lucru, dar vom răspunde oricărei provocări”, a adăugat liderul de la Kremlin.

În paralel, în Marea Britanie au fost intensificate discuțiile privind pregătirea pentru eventualitatea unui conflict militar în următorii ani.

Potrivit informațiilor prezentate în materialul citat, ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, ar fi avertizat că Regatul Unit trebuie să fie pregătit pentru posibilitatea unui război în următoarele 1.000 de zile.

Într-un articol publicat pe 24 octombrie în The Telegraph, oficialul ar fi susținut că adversarii Marii Britanii ar putea avea capacitatea de a lansa un atac până în 2030.

Autoritățile britanice le-ar fi recomandat cetățenilor să păstreze rezerve de alimente conservate și apă îmbuteliată.

Tot joi, Rachel Reeves, prezentată drept fost ministru britanic de Finanțe, a cerut Uniunii Europene să utilizeze activele rusești înghețate, evaluate la aproximativ 175 de miliarde de lire sterline, pentru sprijinirea Ucrainei.

În prima sa intervenție importantă după plecarea din guvern, parlamentara laburistă a transmis Bruxellesului că „acum este momentul să acționeze”.

Reeves a avertizat asupra deficitului de finanțare cu care se confruntă Ucraina, în timp ce președintele Donald Trump încearcă să determine Kievul să ajungă la un acord cu Moscova.

În aceeași zi în care Putin a vorbit despre posibilitatea unui război cu Europa, un atac rusesc a lovit două trenuri aflate într-o gară din orașul ucrainean Dnipro.

Potrivit autorităților ucrainene, o dronă rusească propulsată de un motor cu reacție a lovit garniturile feroviare, provocând moartea a cel puțin 13 persoane și rănirea altor zece.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat atacul, pe care l-a descris drept „îngrozitor”, precizând că au fost vizate trenuri de călători.