Bloomberg: Putin cere retragerea NATO din România. Oferta Rusiei pentru Trump: retragerii trupelor ruse din Kaliningrad
Rusia ar fi propus Statelor Unite retragerea forțelor NATO din țările care au aderat după 1997, inclusiv România, în schimbul retragerii trupelor ruse din Kaliningrad, potrivit Bloomberg. Solicitarea Moscovei ar modifica prezența militară a Alianței în Europa de Est.

Foto: Vladimir Putin și Donald Trump - Foto: Benjamin D Applebaum, Public domain, via Wikimedia Commons
Rusia încearcă să introducă în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina o nouă condiție privind securitatea europeană: reducerea prezenței militare a NATO în statele care au devenit membre ale Alianței după 1997. Printre țările vizate se află și România, care a aderat la NATO în 2004.
Potrivit Bloomberg, care citează surse familiarizate cu discuțiile dintre Moscova și Washington, Kremlinul ar fi propus revenirea la configurația militară a NATO din 1997, oferind în schimb retragerea trupelor ruse din regiunea Kaliningrad, enclava rusă situată între Polonia și Lituania.
Propunerea ar fi fost prezentată aliaților europeni de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii președintelui Donald Trump, care susțin includerea problemelor privind desfășurarea forțelor NATO în negocierile referitoare la viitorul Ucrainei.
Informațiile apar înaintea summitului trilateral de la Shenzhen, unde Donald Trump urmează să se întâlnească joi cu președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping.
Ce ar însemna pentru România revenirea NATO la configurația militară din 1997
O eventuală acceptare a solicitărilor Moscovei ar avea implicații directe pentru România și pentru celelalte state care au aderat la NATO după 1997.
România a devenit membră a Alianței Nord-Atlantice la 29 martie 2004, împreună cu Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia.
Citește și: Trump, înaintea întâlnirii cu Putin și Xi: „Ucraina pierde Ucraina”. Avertisment despre Rusia
Revenirea la nivelurile de desfășurare militară din 1997, în interpretarea prezentată în negocieri, ar presupune retragerea sau reducerea forțelor și echipamentelor aliate staționate în statele intrate ulterior în NATO.
Pentru România, o asemenea măsură ar însemna în mod cert un dezastru. Practic, țara noastră s-ar întoarce sub influența și amenințarea continuă a Moscovei.
Totuși, retragerea trupelor aliate nu este același lucru cu retragerea României din NATO. Informațiile atribuite surselor Bloomberg vizează configurația militară și desfășurarea forțelor, nu excluderea juridică a statelor membre din Alianță.
În total, 16 dintre cele 32 de state membre NATO au aderat după 1997, printre acestea numărându-se România, Polonia, țările baltice, Finlanda și Suedia.
Potrivit surselor citate de The Telegraph, cererile Rusiei privind reducerea prezenței militare a NATO în Europa de Est sunt considerate inacceptabile de Alianță.
Kremlinul a formulat solicitări asemănătoare și în decembrie 2021, înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei. La acel moment, Moscova a cerut limitarea desfășurărilor militare occidentale și renunțarea la extinderea NATO spre est.
Serghei Riabkov, reprezentant al diplomației ruse, solicitase atunci NATO „să își strângă lucrurile și să plece”, acuzând Alianța că urmărește marginalizarea Rusiei.
SUA discută viitorul Ucrainei și garanțiile de securitate. Europa respinge cererile Moscovei
Potrivit informațiilor publicate de Bloomberg, negociatorii americani au întrebat autoritățile ucrainene dacă ar accepta cedarea regiunii Donbas în schimbul aderării la NATO.
Propunerea ar face parte din discuțiile privind condițiile unui eventual acord de pace și garanțiile de securitate oferite Ucrainei după încheierea conflictului.
Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați joi, 19 noiembrie, la Berlin, unde urmează să discute cu reprezentanții Ucrainei și ai statelor europene despre viitoarea arhitectură de securitate.
Ulterior, negocierile ar urma să continue printr-o nouă rundă de contacte între Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, inclusiv prin reuniuni la care ar putea participa reprezentanți europeni.
În cadrul discuțiilor trilaterale desfășurate pe 11 noiembrie la Abu Dhabi, delegația rusă condusă de Vladimir Medinski ar fi solicitat reducerea prezenței militare NATO în statele admise după 1997.
Reprezentanții Moscovei ar fi cerut și limitarea cooperării militare dintre Alianță, Ucraina și alte foste republici sovietice, prezentând aceste condiții drept garanții de securitate necesare Rusiei.
Potrivit surselor Bloomberg, liderii europeni au respins propunerile americane discutate până acum, deși unele variante privind aderarea Ucrainei la NATO ar fi fost analizate în cadrul consultărilor.
Articolul 10 al Tratatului Atlanticului de Nord stabilește principiul politicii „ușilor deschise”, potrivit căruia statele membre pot invita, prin acord unanim, alte state europene care îndeplinesc condițiile prevăzute de tratat.
Rusia nu are, în baza acestui articol, drept de veto asupra extinderii NATO.
Cuvinte cheie: putin, nato romania, retragere trupe nato, kaliningrad, negocieri sua rusia, securitate europa
Citește și

Explozie puternică într-o localitate din Dâmbovița. O femeie de 62 de ani a ajuns la spital
Andreea Ionescu · 21 noi 2026

Rusia amenință România după refuzul vizelor pentru sportivii ruși. Ambasadorul român, convocat la Moscova
Lavinia Tosa · 21 noi 2026

Un nou cutremur în România, sâmbătă dimineață. Ce magnitudine a avut seismul înregistrat în Vrancea
Lavinia Tosa · 21 noi 2026

FT: Trump vrea pace în Ucraina până în ianuarie, nainte ca democrații să preia Congresul. Ce condiții pune Putin
Cristina Popa · 20 noi 2026