Reorganizarea administrativă a României: 55% dintre orașe ar putea deveni comune. Cum arată harta cu doar 15 județe

România ar putea trece printr-o reorganizare administrativ-teritorială care să schimbe statutul a numeroase localități și să reducă numărul actual de județe. Una dintre variantele aflate în discuție presupune transformarea orașelor cu mai puțin de 10.000 de locuitori în comune, măsură care ar putea afecta peste jumătate dintre orașele țării.

Europarlamentarul Dragoș Benea, președintele PSD Bacău și coordonatorul grupului de lucru privind reorganizarea administrativ-teritorială, a prezentat mai multe criterii care ar putea sta la baza reformei.

Printre variantele analizate se numără și reorganizarea județelor după modelul circumscripțiilor Curților de Apel. În prezent, România are 15 Curți de Apel, ale căror jurisdicții acoperă unul sau mai multe județe.

Citește și: Ajutor de 60 de milioane de euro pentru fermierii români. Cine poate primi bani pentru îngrășăminte

România ar putea avea 15, 18 sau 20 de județe

Dragoș Benea consideră că organizarea actuală a Curților de Apel poate constitui un punct de plecare pentru redesenarea structurii administrative a țării, fără ca numărul acestora să fie preluat automat.

Citește și: Ursula von der Leyen vine în România pentru discuții cu Nicușor Dan și Luca Niculescu. Miza vizitei

„Am propus ca punct de plecare organizarea curților de apel. Nu am spus că aceasta va fi forma finală, ci doar că este un punct de plecare. Organizarea curților de apel s-a realizat într-un sistem juridic mai rigid, din motive obiective, dar care a progresat eficient. Adică un sistem mai rigid a putut să facă acest lucru, iar sistemul administrației publice locale nu poate să o facă, nici măcar nu poate să o desfacă, pentru că se supără câțiva președinți de consilii județene că își pierd mandatele.

Pot rămâne 20, 17 sau 18 județe. Acest lucru trebuie stabilit în urma unor discuții bazate pe cifre și pe criterii, așa cum am propus încă din primul moment. Reorganizarea curților de apel a fost inițiată de Mircea Ionescu-Quintus, ministrul Justiției, în 1992”, a explicat europarlamentarul PSD.

Într-un interviu acordat G4Media, acesta a precizat că nu susține stabilirea anticipată a unui număr fix de județe, înainte de evaluarea criteriilor administrative și economice.

„Cu județele aș putea să vă propun ca discuție, de exemplu, modelul Curților de Apel, care în sistemul judiciar s-a văzut că este eficient. Acum trebuie văzut dacă în sistemul administrației locale ceva similar ar fi eficient. Și atunci, de ce nu?...15 Curți de Apel. Asta nu înseamnă că vor fi 15 județe. Dar e un punct de plecare pentru o discuție. Trebuie de undeva să plecăm. Nu vreau să avansez cifre... 15, 18, 20 ...poate vor fi 22, 12... Tot acești indicatori o vor spune. Dar vom aborda această discuție a județelor”, a declarat Dragoș Benea.

Ce orașe ar putea deveni comune după reorganizarea administrativă

O altă direcție discutată în cadrul reformei privește localitățile urbane cu populații reduse. Potrivit criteriului de 10.000 de locuitori prezentat în material, orașele care nu ating acest prag ar putea fi reclasificate drept comune.

Estimarea potrivit căreia aproximativ 55% dintre orașele României ar putea fi afectate trebuie însă raportată la datele demografice și la criteriile definitive ale reformei.

Schimbarea statutului administrativ nu ar însemna dispariția fizică a localităților, ci trecerea lor din categoria orașelor în cea a comunelor. În mod similar, o eventuală comasare a județelor ar presupune modificarea limitelor și structurilor administrative, nu dispariția localităților din interiorul acestora.

Discuțiile despre reorganizarea teritorială au în vedere și posibilitatea comasării unor comune sau orașe mici care nu mai îndeplinesc criteriile demografice și administrative necesare menținerii statutului actual.

Deocamdată, numărul viitoarelor județe, delimitarea acestora și lista localităților vizate nu au fost stabilite. Variantele prezentate de Dragoș Benea constituie propuneri pentru dezbaterea privind reforma administrativă, nu modificări deja aprobate.

Un detaliu suplimentar relevant: grupul de lucru al PSD analizează șase criterii de reorganizare, printre care populația, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă și accesul la servicii publice. Potrivit declarațiilor prezentate de Digi24, actualele mandate ale primarilor ar urma să continue până în 2028.