România se pregătește să adopte euro. BNR anunță că este gata să tipărească bancnotele. Ce condiții trebuie îndeplinite

România are infrastructura bancară și o parte importantă a capacităților tehnice necesare pentru adoptarea monedei euro, însă îndeplinirea condițiilor economice rămâne principalul obstacol în calea aderării la zona euro.

Banca Națională a României (BNR) transmite că este pregătită pentru această tranziție din mai multe puncte de vedere, dar atrage atenția că decizia nu depinde exclusiv de instituția bancară.

Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, a explicat vineri, în cadrul Summitului Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”, organizat la Sinaia, că trecerea la moneda unică europeană presupune atât îndeplinirea unor criterii economice stricte, cât și asumarea unor decizii politice dificile.

Oficialul a subliniat că România trebuie să își continue procesul de consolidare fiscală, în condițiile în care deficitul bugetar rămâne peste limita impusă de criteriile de convergență pentru aderarea la zona euro.

Potrivit acestuia, reducerea deficitului de la aproximativ 9% la 6% din PIB reprezintă un progres, dar nu este suficientă pentru ca România să poată începe o discuție concretă privind adoptarea monedei europene.

Ținta este coborârea deficitului sub pragul de 3% din PIB în perioada 2029–2030, conform angajamentelor asumate de autoritățile române în relația cu instituțiile europene.

Când ar putea România să adopte euro. BNR indică perioada 2029–2030 drept un prag important

Cristian Popa a explicat că apropierea României de zona euro este condiționată în primul rând de evoluția finanțelor publice. Reducerea deficitului bugetar reprezintă o condiție esențială, însă nu este singurul criteriu care trebuie îndeplinit.

„În primul rând, cred că trebuie să spunem că avansul pe drumul aderării la euro este strict condiționat de avansul pe frontul consolidării fiscale. Chiar și cu 6% deficit, este un progres față de 9%, însă condițiile de la Maastricht ne cer maxim 3% și sunt mult mai multe condiții decât deficitul maxim de 3%”, a declarat Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, potrivit Agerpres.

Oficialul a amintit că România și-a asumat reducerea deficitului sub limita europeană până la sfârșitul acestui deceniu, moment din care ar putea deveni posibile discuții mai consistente despre integrarea în zona euro.

„Noi le-am promis europenilor că în 2029-2030 să coborâm cu deficitul sub 3%, de acolo încolo putem să ne așezăm la masă, să avem o discuție serioasă cu ei”, a precizat reprezentantul BNR.

Pentru aderarea la zona euro, România trebuie să îndeplinească mai multe criterii de convergență stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Acestea privesc stabilitatea prețurilor, sustenabilitatea finanțelor publice, nivelul dobânzilor pe termen lung și stabilitatea cursului de schimb.

În plus, participarea la mecanismul european al ratelor de schimb, ERM II, presupune menținerea monedei naționale într-un interval de fluctuație convenit pentru o perioadă de cel puțin doi ani, fără tensiuni majore.

Prin urmare, simpla reducere a deficitului bugetar sub 3% din PIB nu ar însemna că România poate introduce imediat moneda euro.

Reducerea deficitului, a datoriei publice și a inflației, principalele provocări

Cristian Popa a insistat asupra faptului că aderarea la zona euro nu este exclusiv o decizie monetară. Procesul presupune reforme economice, disciplină bugetară și cooperare între instituțiile statului.

„Un mesaj important pe care Banca Națională a României l-a dat este că trecerea, aderarea la zona euro este un fenomen economic, dar este și un fenomen politic. Este nevoie de eforturi pe toate palierele, este nevoie ca toți decidenții din această țară să facă acele sacrificii”, a explicat oficialul BNR.

Ea a recunoscut că ajustările necesare nu vor fi ușor de realizat, în special în contextul presiunilor asupra bugetului public.

„Nu e ușor să reduci deficitul, ne e foarte clar. Nu este ușor să reducem datoria publică, nu este ușor să aducem inflația unde trebuie, însă e nevoie de acest efort care nu stă doar la Banca Centrală”, a adăugat Cristian Popa.

O economie care intră în zona euro cu dezechilibre importante poate întâmpina dificultăți suplimentare, deoarece renunță la posibilitatea de a utiliza independent politica monetară și cursul propriei monede pentru a răspunde unor șocuri economice.

Din acest motiv, criteriile de convergență urmăresc nu doar îndeplinirea unor indicatori la un moment dat, ci și capacitatea economiei de a menține stabilitatea pe termen lung.

BNR poate tipări bancnote euro și se pregătește să producă monede. Ce spune Cristian Popa despre avantajele aderării

Dincolo de dificultățile economice, Banca Națională a României a făcut deja pregătiri pentru o eventuală trecere la moneda unică europeană.

Cristian Popa a explicat că instituția dispune de infrastructură și competențe tehnice importante, inclusiv în ceea ce privește sistemele de plăți și producerea numerarului.

„Banca Centrală face mai degrabă acele eforturi tehnice și suntem pregătiți din multe aspecte, din multe puncte de vedere. Sisteme de plăți, putem printa bancnote euro, în curând vom putea bate monede euro, însă e nevoie de un efort mult mai mare”, a declarat reprezentantul BNR.

Capacitatea tehnică de producere a bancnotelor și monedelor nu echivalează însă cu autorizarea introducerii lor în circulație. Adoptarea euro presupune o procedură europeană distinctă, inclusiv evaluarea îndeplinirii criteriilor de convergență și aprobarea formală a aderării.

Pregătirile BNR indică faptul că instituția poate gestiona o parte dintre cerințele operaționale ale tranziției, dar decizia finală depinde de evoluția economiei și de angajamentele asumate de autoritățile române.

Ce ar însemna trecerea de la leu la euro pentru economia României

Adoptarea euro ar elimina riscul valutar în tranzacțiile dintre România și celelalte state din zona euro, ar simplifica plățile transfrontaliere și ar reduce anumite costuri suportate de companii și consumatori pentru schimbul valutar.

Pentru firmele care desfășoară activități comerciale în Uniunea Europeană, utilizarea aceleiași monede ar putea facilita planificarea financiară și relațiile contractuale.

În același timp, România ar participa direct la politica monetară comună a zonei euro, prin reprezentarea BNR în structurile decizionale relevante ale Băncii Centrale Europene.

Există însă și compromisuri economice.

După adoptarea euro, România nu ar mai putea stabili independent dobânda de politică monetară și nu ar mai avea un curs de schimb național care să se ajusteze în funcție de condițiile economice interne.

De aceea, convergența economică și soliditatea finanțelor publice sunt importante înaintea intrării în uniunea monetară.

Cristian Popa a atras atenția că avantajele aderării nu trebuie prezentate ca o garanție a dispariției problemelor economice.

„E nevoie să înțelegem, spun eu în nume privat, în nume personal, ca și economist, că nu toate lucrurile sunt roz în zona euro, sunt mai degrabă lucrurile pozitive, e mai degrabă bine pentru România, însă trebuie să înțelegem că sunt plusuri și minusuri și să mergem pe această direcție”, a afirmat oficialul.

Popa și-a exprimat susținerea pentru adoptarea monedei unice, dar a insistat că România trebuie să privească realist atât beneficiile, cât și responsabilitățile care vin odată cu aderarea.

„Eu sprijin trecerea la euro, cred că este important să mergem pe acest drum și drumul e important și destinația, însă trebuie să înțelegem că nu e doar lapte și miere”, a concluzionat Cristian Popa.