Rusia pregătește scenarii de război cu NATO până în 2045. Regiunea considerată vulnerabilă în Europa

Rusia nu exclude posibilitatea unui război direct cu Europa în următoarele două decenii și ar pregăti mai multe scenarii militare care implică state membre NATO. Avertismentul vine din partea Serviciului de Informații Externe al Ucrainei (SZRU), care susține că Moscova analizează potențiale confruntări până în anul 2045.

Potrivit evaluării prezentate de agenția ucraineană Ukrinform, Kremlinul urmărește în prezent să slăbească sprijinul european pentru Ucraina, fără să provoace un conflict militar deschis cu Alianța Nord-Atlantică.

Pentru atingerea acestui obiectiv, Rusia ar utiliza o combinație de sabotaje, atacuri cibernetice, spionaj, campanii de dezinformare și operațiuni de influențare a opiniei publice.

Incidentele cu drone și alte acțiuni greu de atribuit unui autor precis ar face parte, de asemenea, din strategia prin care Moscova încearcă să testeze reacția statelor europene.

Serviciul ucrainean estimează că aproape 400 de ofițeri ai serviciilor de informații rusești operează pe teritoriul Europei, contribuind la desfășurarea acestor activități.

Prin asemenea operațiuni, Rusia ar urmări să identifice limitele de reacție ale statelor NATO, evitând în același timp declanșarea unui răspuns militar colectiv.

Europa de Nord, Polonia și statele baltice, în scenariile militare analizate de Rusia

Serviciul de Informații Externe al Ucrainei avertizează că utilizarea războiului hibrid nu înseamnă că Moscova a abandonat posibilitatea unei confruntări militare convenționale.

„În același timp, ar fi o greșeală să presupunem că Rusia a renunțat la perspectiva unei confruntări militare directe cu Europa. Dimpotrivă, Moscova o consideră unul dintre posibilele scenarii de conflict militar până în 2045. Șase dintre aceste scenarii sunt legate de Europa de Nord. De asemenea, sunt elaborate activ scenarii care implică Polonia și statele baltice”, a precizat Serviciul de Informații Externe al Ucrainei.

Potrivit analizei, statele baltice reprezintă una dintre regiunile asupra cărora s-ar concentra planificarea strategică rusă.

Estonia, Letonia și Lituania sunt membre NATO și se află în imediata vecinătate a Rusiei sau a Belarusului, ceea ce le conferă o importanță deosebită în arhitectura de securitate a flancului estic.

Unul dintre scenariile descrise de serviciul ucrainean presupune provocarea unei crize regionale limitate, care ar obliga NATO să ia decizii rapide într-o situație dificil de interpretat.

Într-o asemenea situație, obiectivul Moscovei nu ar fi neapărat obținerea unei victorii militare asupra Alianței, ci punerea la îndoială a capacității acesteia de a reacționa unitar și de a-și apăra membrii.

O reacție întârziată sau necoordonată ar putea fi exploatată propagandistic pentru a slăbi încrederea în garanțiile de securitate oferite de NATO, potrivit evaluării ucrainene.

Scenariile descrise nu reprezintă dovada unei decizii a Rusiei de a ataca NATO și nici un calendar confirmat al unui viitor război. Ele sunt prezentate de serviciul ucrainean drept opțiuni analizate în cadrul planificării strategice ruse.

Kremlinul ar miza pe divizarea Europei. Ce arată sondajele despre opinia publică din Rusia

Raportul SZRU susține că autoritățile de la Moscova folosesc imaginea unui adversar extern pentru a justifica politicile interne, a mobiliza populația și a consolida controlul politic.

În acest context, slăbirea unității europene și diminuarea credibilității instituțiilor de securitate occidentale ar reprezenta obiective importante ale strategiei ruse.

Evaluarea face referire și la date publicate de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), potrivit cărora cetățenii ruși percep Regatul Unit, Franța, Germania, Polonia, Finlanda și statele baltice drept unele dintre țările cele mai ostile față de Rusia.

Datele citate indică însă o atitudine complexă a populației față de război și negocieri.

Astfel, 61% dintre respondenți consideră că a venit momentul negocierilor, în timp ce 59% susțin intensificarea acțiunilor militare ale Rusiei dacă discuțiile nu produc rezultatele dorite.

Cele două procente nu sunt neapărat contradictorii, deoarece o parte dintre respondenți pot susține negocierile și, în același timp, escaladarea conflictului în eventualitatea eșecului acestora.

În concluzia evaluării sale, serviciul ucrainean susține că amenințarea reprezentată de Rusia pentru securitatea europeană nu se limitează la posibilitatea unei invazii militare.

Sabotajul, spionajul, atacurile informatice și tentativele de influențare a deciziilor politice sunt prezentate drept instrumente ale unei confruntări de durată.

Din perspectiva autorităților ucrainene, securitatea Europei este strâns legată de evoluția războiului din Ucraina și de capacitatea statelor occidentale de a menține un răspuns coordonat în fața presiunilor Moscovei.