Ungaria vrea să înlocuiască gazul rusesc cu gaze din România. Peter Magyar negociază importuri din Marea Neagră

România ar putea deveni unul dintre principalii furnizori de gaze naturale ai Ungariei, în contextul în care guvernul de la Budapesta pregătește reducerea dependenței energetice de Rusia.

Autoritățile maghiare au început discuții privind achiziționarea gazelor extrase din zăcământul Neptun Deep, unul dintre cele mai importante proiecte energetice aflate în dezvoltare în Marea Neagră.

Ministrul maghiar al Economiei și Energiei, Istvan Kapitany, a confirmat existența negocierilor cu partea română, potrivit publicației The Moscow Times.

„Am discutat despre ce trebuie făcut pentru ca Ungaria să poată cumpăra și importa gaze din Marea Neagră”, a declarat oficialul ungar.

Citește și: Prețurile energiei cresc în Europa înainte de iarnă. România, printre țările cu cele mai scumpe electricitate

Budapesta analizează, în paralel, extinderea cooperării energetice cu Croația. Cele două state urmăresc stabilirea condițiilor comerciale și asigurarea capacităților de transport necesare pentru livrarea gazelor prin conducte.

Gazele românești din Neptun Deep ar putea acoperi o mare parte din consumul Ungariei

Proiectul Neptun Deep este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, fiecare companie deținând o participație de 50%. Investiția totală este estimată la aproximativ patru miliarde de euro, iar primele cantități de gaze ar urma să fie extrase în 2027.

Citește și: Centrala nucleară de la Cernavodă revine de vineri la capacitate maximă. Va asigura 20% din consumul energetic al României

Rezervele recuperabile sunt evaluate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Odată ce exploatarea va ajunge la capacitatea maximă, producția anuală ar putea atinge opt miliarde de metri cubi.

Pentru comparație, Ungaria consumă anual aproximativ 8,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Astfel, producția anuală estimată a proiectului românesc ar echivala cu aproape 94% din necesarul actual al țării vecine.

Pentru România, interesul manifestat de Budapesta deschide perspectiva valorificării unei părți din producția viitoare pe piața regională, în condițiile în care exploatarea din Marea Neagră ar urma să consolideze rolul țării în aprovizionarea cu energie a Europei Centrale.

Peter Magyar: „Gazul rusesc ieftin nu mai există”

Schimbarea strategiei energetice a Ungariei vine după instalarea guvernului condus de Peter Magyar, care contestă politica fostului premier Viktor Orban privind importurile de energie din Rusia.

Într-un interviu acordat postului de televiziune ATV, Magyar a susținut că achizițiile de gaze rusești nu mai oferă avantajele financiare invocate de fostul executiv.

„Indiferent ce spunea guvernul precedent, gazul rusesc ieftin nu mai există”, a declarat premierul ungar.

Potrivit acestuia, prețurile gazelor importate din Rusia sunt influențate de evoluțiile burselor energetice, ceea ce reduce avantajele comerciale ale contractelor cu Moscova.

Guvernul precedent, condus de Viktor Orban, s-a opus în repetate rânduri eliminării importurilor de combustibili ruși, argumentând că acestea contribuie la menținerea unor prețuri mai mici pentru consumatori și industrie.

Peter Magyar consideră însă că diversificarea surselor de aprovizionare va oferi Ungariei o poziție mai bună în negocierile comerciale, inclusiv în privința tarifelor percepute pentru tranzitul gazelor.

Pe 4 noiembrie, ministra ungară de Externe, Anita Orban, a anunțat că Budapesta intenționează să renunțe la importurile de gaze naturale din Rusia până în toamna anului 2027.

Planurile guvernului ungar sunt legate și de calendarul restricțiilor europene privind energia rusească.

Potrivit calendarului prezentat, de la 1 ianuarie 2027 ar urma să fie interzise în Uniunea Europeană importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia în baza contractelor pe termen lung. Interdicția privind importurile de gaze rusești prin conducte ar urma să se aplice de la 30 septembrie 2027.