Alegeri decisive în Israel. Netanyahu își joacă viitorul politic, iar sondajele anunță o luptă strânsă

Israelul se pregătește pentru unul dintre cele mai importante scrutinuri din ultimii ani, în care alegătorii trebuie să decidă dacă Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv prim-ministru din istoria țării, va continua să conducă guvernul. Potrivit CNN, votul de marți depășește însă confruntarea dintre actualul premier și adversarii săi politici, având implicații asupra viitorului Israelului.

Deși aproape toate alegerile recente au fost dominate de dezbaterile privind menținerea lui Netanyahu la putere, scrutinul din 27 octombrie 2026 se desfășoară într-un context diferit, marcat de conflicte militare, tensiuni interne și deteriorarea relațiilor internaționale.

Este prima dată când israelienii votează la nivel național după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, considerat cel mai grav eșec de securitate din istoria țării. Războaiele care au urmat în Fâșia Gaza, Liban și Iran au mobilizat o mare parte a societății israeliene și au contribuit la accentuarea izolării diplomatice a statului.

Pentru mulți alegători, votul reprezintă prima ocazie de a se pronunța asupra responsabilității conducerii politice pentru evenimentele din octombrie 2023, dar și asupra modului în care Israelul ar trebui să gestioneze conflictele regionale și obligațiile militare ale populației.

Guvernul condus de Netanyahu își încheie mandatul de patru ani, fiind primul executiv israelian din ultimele decenii care reușește să ducă la capăt o legislatură completă.

În această perioadă, premierul s-a sprijinit pe partide de extremă dreaptă și formațiuni ultraortodoxe, care au susținut politici naționaliste, conservatoare și religioase.

Totodată, Netanyahu a devenit primul prim-ministru israelian în exercițiu judecat pentru acuzații de corupție. Guvernul său a încercat să promoveze și o reformă a sistemului judiciar, care ar fi limitat atribuțiile Curții Supreme și ale altor instituții de control asupra puterii executive. Inițiativa a declanșat proteste de amploare în 2023.

Netanyahu și opoziția, în fața unui posibil blocaj politic după alegeri

Una dintre principalele mize ale scrutinului este direcția politică pe care Israelul o va urma în următorii ani, însă rezultatul votului nu va determina neapărat imediat cine va forma viitorul guvern.

Sondajele indică faptul că nici blocul politic al lui Netanyahu, nici formațiunile de opoziție nu ar urma să obțină majoritatea parlamentară necesară pentru a guverna.

În aceste condiții, negocierile pentru constituirea unei coaliții ar putea dura mai multe săptămâni, iar lipsa unui acord între partide ar putea provoca o nouă perioadă de instabilitate politică.

Sistemul electoral israelian este bazat pe reprezentare proporțională. Alegătorii votează liste de partid, iar formațiunile trebuie să depășească pragul electoral de 3,25% pentru a obține mandate în Knesset, parlamentul format din 120 de membri.

Până luni, 36 de partide se înscriseseră în cursa electorală, însă sondajele estimează că numai 11 până la 13 dintre acestea vor reuși să intre în legislativ.

Fragmentarea politică reflectă diferențele religioase, etnice, naționale și ideologice din societatea israeliană, iar distribuirea mandatelor poate influența decisiv negocierile dintre partide.

Gadi Eisenkot, principalul rival al lui Netanyahu. Ce arată ultimele sondaje

Principala confruntare electorală se desfășoară între Likud, partidul de dreapta condus de Benjamin Netanyahu, și Yashar, o nouă formațiune de centru înființată de Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene.

Eisenkot s-a impus drept unul dintre cei mai importanți adversari politici ai actualului premier, iar sondajele indică diferențe relativ mici între cele două partide.

Potrivit celui mai recent sondaj realizat de Canal 12, Yashar ar obține 23 de mandate, în timp ce Likud ar câștiga 21 de locuri în Knesset.

Alte cercetări sociologice prezintă însă o distribuție diferită a voturilor. Canal 14, post de televiziune considerat favorabil lui Netanyahu, estimează că Likud ar putea obține 30 de mandate, comparativ cu aproximativ 20 pentru partidul lui Eisenkot.

În sondajele care au analizat direct preferințele alegătorilor privind persoana potrivită pentru funcția de prim-ministru, Eisenkot s-a situat constant înaintea lui Netanyahu.

Diferențele dintre estimările institutelor de sondare evidențiază incertitudinea privind distribuirea mandatelor, în condițiile în care formarea unui guvern necesită sprijinul a cel puțin 61 dintre cei 120 de parlamentari.