De ce tot mai multe țări testează săptămâna de lucru de patru zile. Ce se întâmplă cu salariile angajaților

Programul tradițional de lucru, de cinci zile pe săptămână și aproximativ 40 de ore, începe să fie regândit de tot mai multe companii și autorități. În Islanda, Belgia, Regatul Unit și alte state europene au fost introduse experimente sau reglementări care permit organizarea diferită a timpului de muncă.

Motivul principal nu este doar dorința angajaților de a avea mai mult timp liber. Angajatorii încearcă să afle dacă reducerea numărului de ore petrecute la serviciu poate îmbunătăți productivitatea, poate limita absenteismul și poate contribui la păstrarea personalului.

Există însă o diferență importantă între o săptămână de patru zile cu program redus și una în care angajații lucrează același număr de ore, dar concentrate în mai puține zile. În primul caz, timpul total de muncă scade. În al doilea, zilele devin mai lungi, iar beneficiile pentru sănătate și odihnă pot fi diferite.

Citește și: Salariații ar putea scăpa de plata CASS pentru chirii și dividende. Plafonul propus este de 120.000 de lei

Ce țări au testat săptămâna de lucru de patru zile și ce rezultate au obținut

Experimentele nu au fost identice. Unele au redus efectiv timpul de lucru fără diminuarea salariului, în timp ce altele au permis redistribuirea acelorași ore în patru zile.

Măsura aplicată pe țări. Ce au arătat rezultatele:

Islanda -teste de reducere a programului la aproximativ 35–36 de ore săptămânal - îmbunătățirea stării de bine și menținerea sau creșterea productivității în multe activități

Regatul Unit - experiment cu 61 de organizații și aproximativ 2.900 de angajați - reducerea absenteismului și a plecărilor din companii

Germania - program-pilot în 2024, analizat în 41 de organizații - reducerea timpului de lucru și rezultate favorabile privind starea angajaților

Portugalia - experiment cu 41 de companii și peste 1.000 de angajați - scăderea oboselii și a simptomelor de anxietate

Belgia - posibilitatea concentrării programului obișnuit în patru zile - mai multă flexibilitate, fără reducerea automată a orelor lucrate

Unul dintre cele mai documentate experimente a avut loc în Regatul Unit, în 2022. Cele 61 de organizații participante au redus timpul de lucru cu aproximativ 20%, fără diminuarea salariilor.

Citește și: Cu cât ar putea crește salariile românilor în 2027. Majorările ar putea începe de la 1 ianuarie

Potrivit cercetărilor prezentate de UK Research and Innovation, numărul zilelor de concediu medical a scăzut cu 65%, iar plecările angajaților din organizațiile participante s-au redus cu 57%. În cele 23 de organizații care au furnizat date comparabile, veniturile au crescut în medie cu 1,4% în perioada testului.

La un an după experiment, 56 dintre cele 61 de organizații continuau să aplice săptămâna redusă, potrivit raportării cercetătorilor.

În Portugalia, rezultatele preliminare ale unui experiment susținut de guvern au indicat o scădere cu 21% a simptomelor de anxietate, cu 23% a oboselii și cu 19% a problemelor de somn.

De ce vor companiile să reducă programul de muncă

Unul dintre principalele argumente este productivitatea. Susținătorii programului redus consideră că angajații pot realiza un volum comparabil de activitate în mai puține ore, dacă sunt eliminate ședințele inutile, întreruperile frecvente și procedurile care consumă timp.

Un alt motiv este reducerea epuizării profesionale. O zi liberă suplimentară poate oferi mai mult timp pentru odihnă, familie și activități personale. În unele experimente, angajații au raportat o stare psihică mai bună și un nivel mai ridicat de satisfacție profesională.

Pentru angajatori, programul redus poate reprezenta și un avantaj în recrutare. Companiile care oferă mai multă flexibilitate pot atrage candidați care nu își doresc neapărat un salariu mai mare, ci un echilibru mai bun între muncă și viața personală.

Totuși, rezultatele nu sunt uniforme. În spitale, transporturi, industrie, comerț sau alte domenii care necesită prezență continuă, reducerea timpului de lucru poate presupune angajări suplimentare, reorganizarea turelor și costuri mai mari.

O analiză publicată în iunie 2026 de Eurofound, agenție a Uniunii Europene, arată că inițiativele privind reducerea timpului de muncă pot îmbunătăți bunăstarea angajaților și performanța organizațională, dar întâmpină dificultăți legate de specificul sectoarelor economice și de rezistența unor angajatori.

Ce s-ar putea întâmpla cu salariile și cu programul angajaților din România

În România, durata normală a timpului de muncă pentru salariații cu normă întreagă este de opt ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, potrivit Codului muncii.

Citește și: Părinții care revin la muncă ar putea primi un stimulent de 4.000 de lei. Proiect depus de PNL

Legislația permite, în anumite condiții, organizarea inegală a timpului de lucru și programe individualizate, cu respectarea regulilor privind durata muncii și perioadele de repaus. Aceste posibilități nu echivalează însă cu introducerea unei săptămâni generale de 32 de ore, plătite ca 40.

Pentru angajații români, diferența ar fi importantă. O reducere reală la 32 de ore, cu salariul păstrat integral, ar însemna mai puțin timp la serviciu fără pierderi salariale. În schimb, un program de patru zile a câte zece ore ar păstra volumul săptămânal de muncă și ar putea presupune un efort zilnic mai mare.