România ar putea avea trenuri de 250 km/h spre Europa. Cât ar dura călătoria București–Budapesta

România ar putea face un pas important spre modernizarea transportului feroviar, prin conectarea Bucureștiului la viitoarea rețea europeană de trenuri de mare viteză.

Parlamentul European a adoptat marți, 20 octombrie, un raport prin care solicită statelor membre să accelereze dezvoltarea infrastructurii feroviare moderne, astfel încât principalele capitale ale Uniunii Europene să poată fi conectate prin trenuri capabile să circule cu cel puțin 250 km/h.

Pentru România, proiectul ar însemna legături feroviare rapide cu Budapesta și Sofia, dar și posibilitatea unor călătorii mult mai scurte către marile orașe europene.

Inițiativa vine în continuarea strategiei prezentate de Comisia Europeană în noiembrie 2025, care urmărește extinderea transportului feroviar de mare viteză și reducerea diferențelor de infrastructură dintre estul și vestul Uniunii Europene, potrivit Agerpres.

Facem precizarea că raportul adoptat de eurodeputați are caracter de recomandare politică și nu echivalează cu aprobarea construcției sau finanțării unor linii feroviare concrete. Realizarea proiectelor depinde de studiile tehnice, de investiții și de deciziile autorităților naționale.

București–Budapesta, cu peste șase ore mai puțin pe drum. Obiectivul european este anul 2040

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) a Parlamentului European, a explicat că dezvoltarea rețelei de mare viteză ar putea schimba radical modul în care românii călătoresc către alte state europene.

„Aici vorbim de un tren care trebuie să aibă minim 250 km/h pe o reţea modernă de cale ferată. Asta înseamnă că trebuie să unim Bucureştiul cu Budapesta, cu Sofia. Câştigăm pe timpul de deplasare de la Bucureşti la Budapesta peste 6 ore, ceea ce este fantastic. Toate aceste lucruri trebuie să fie finalizate până în 2040”, a declarat Gheorghe Falcă, eurodeputat PNL și membru al Comisiei TRAN.

Potrivit acestuia, România a realizat deja studiul de traseu pentru viitoarele conexiuni feroviare către Budapesta și Sofia. Următoarele etape presupun pregătirea documentațiilor tehnice și identificarea surselor de finanțare necesare.

Falcă a amintit și acordul de parteneriat semnat recent, la Bruxelles, de România, Bulgaria și Grecia, care vizează dezvoltarea unor proiecte comune de infrastructură. În cadrul acestei cooperări ar urma să fie pregătită inclusiv construcția a trei noi poduri peste Dunăre.

Eurodeputatul a avertizat însă că România pornește cu un dezavantaj major față de statele care au investit constant în modernizarea căilor ferate.

„Eu sper ca România să trateze cu responsabilitate, pentru că, puţină lume ştie, Spania este ţara cu cei mai mulţi kilometri de tren de mare viteză, şi vorbim de ordinul miilor de kilometri, iar România nu are astăzi tren de viteză medie şi vrem să ajungem la tren de mare viteză.

Asta înseamnă mare responsabilitate, dar şi o creştere fantastică a economiei, o creştere a competitivităţii pentru ţara noastră”, a afirmat Gheorghe Falcă.

În opinia sa, autoritățile române trebuie să accelereze elaborarea studiilor de prefezabilitate și fezabilitate, pentru a putea accesa fondurile europene disponibile. Întârzierile administrative riscă să afecteze capacitatea țării de a participa la dezvoltarea noii rețele continentale.

De la București la Paris sau Madrid în mai puțin de 24 de ore. Investiții de până la 350 de miliarde de euro

Un alt obiectiv al strategiei europene este crearea unor conexiuni feroviare suficient de rapide pentru ca trenul să devină o alternativă competitivă la avion, inclusiv pe distanțe lungi.

Eurodeputatul Ștefan Mușoiu, membru al Comisiei TRAN și raportor din umbră pentru acest dosar, susține că România trebuie să beneficieze de investiții care să reducă decalajul față de infrastructura feroviară occidentală.

„Obiectivul meu ca europarlamentar este ca o călătorie de la Paris sau Madrid spre Bucureşti să se facă sub 24 de ore. Este un obiectiv de lungă durată, iar acest dosar poate contribui la atingerea acestui obiectiv.

Mai mult decât atât, ne dorim să avem mai multă concurenţă, competitivitate din zona transportului feroviar de mare viteză, să avem sustenabilitate şi, evident, accesibilitate, pentru că la acest moment trenurile de mare viteză presupun un cost ridicat pentru pasageri, nu oricine îşi permite acest lucru”, a declarat Ștefan Mușoiu, eurodeputat PSD.

Acesta consideră că dezvoltarea transportului feroviar trebuie însoțită de măsuri care să facă biletele mai accesibile. În prezent, costurile ridicate ale călătoriilor cu trenurile de mare viteză reprezintă un obstacol pentru o parte dintre pasageri.

Mușoiu a atras atenția și asupra diferențelor de fiscalitate dintre transportul aerian și cel feroviar, susținând necesitatea unor condiții de concurență echitabile.

În ceea ce privește finanțarea, eurodeputatul a indicat un necesar de investiții de aproximativ 340–350 de miliarde de euro până în 2040, la nivelul dezvoltării infrastructurii europene de mare viteză.

Miza economică este considerabilă. Potrivit cifrelor prezentate de Mușoiu, industria feroviară generează anual venituri de aproximativ 45 de miliarde de euro în Uniunea Europeană și susține două milioane de locuri de muncă.