Românii ar putea beneficia din nou de liberă circulație în Marea Britanie. Ce pregătește Londra după Brexit

Posibilitatea revenirii la libera circulație între Regatul Unit și Uniunea Europeană revine în dezbaterea politică britanică, după ce premierul Andy Burnham a cerut o discuție deschisă despre relațiile cu Bruxellesul. O asemenea schimbare ar putea facilita accesul cetățenilor europeni, inclusiv al românilor, pe piața muncii și în sistemul educațional britanic.

Printre variantele analizate se numără revenirea Marii Britanii în piața unică europeană, care ar presupune acceptarea liberei circulații a persoanelor, precum și aderarea la uniunea vamală. Ambele opțiuni ar necesita negocieri cu instituțiile europene și acceptarea unor reguli comune.

Pentru români, o schimbare a actualului regim ar putea însemna eliminarea unor restricții privind dreptul de a locui și de a munci în Regatul Unit. În prezent, cetățenii români pot efectua vizite de scurtă durată fără viză, dar au nevoie, în mod obișnuit, de o autorizație electronică de călătorie (ETA). Pentru muncă și ședere pe termen lung se aplică reguli distincte de imigrație.

Britanicii privesc din nou spre Uniunea Europeană. Ce arată ultimele sondaje

Schimbarea de discurs a Partidului Laburist intervine într-un moment în care opinia publică britanică pare tot mai favorabilă apropierii de Uniunea Europeană.

Reform UK, formațiunea condusă de Nigel Farage, unul dintre principalii promotori ai Brexitului, este cotată cu 20%. Liberal-democrații au 9%, iar Partidul Verde este creditat cu 8%, după o scădere de cinci puncte.

La zece ani de la referendumul din 2016, cercetările privind o eventuală revenire în Uniunea Europeană indică, de asemenea, o schimbare a preferințelor electoratului.

Potrivit datelor analizate de UK in a Changing Europe, media sondajelor care exclud răspunsurile indecise arată că aproximativ 60% dintre britanici ar susține readerarea la UE, în timp ce 40% ar prefera menținerea Regatului Unit în afara blocului comunitar.

Această evoluție contrastează cu poziția adoptată de laburiști în campania electorală din 2024, când partidul a exclus revenirea la libera circulație, la piața unică și la uniunea vamală.

Jurnalistul Ciprian Vîrlan, stabilit în Marea Britanie, a analizat pentru Adevărul implicațiile noii poziționări politice, inclusiv perspectiva negocierilor cu Bruxellesul și efectele asupra cetățenilor europeni.

În opinia sa, chiar dacă libera circulație ar fi reintrodusă, Regatul Unit nu ar mai avea aceeași atractivitate economică pentru lucrătorii europeni ca înainte de Brexit.

„Eu nu cred că, dacă va exista din nou liberă circulație între Europa și Marea Britanie, tinerii din Europa vor dori neapărat să vină în Marea Britanie pentru a munci. Probabil le va fi mult mai ușor să vină pentru studii”, a explicat Ciprian Vîrlan, jurnalist stabilit în Regatul Unit.

Acesta a atras atenția asupra creșterii costului vieții, în special a chiriilor, care s-ar fi majorat cu aproximativ 25–30% în ultimii ani.

„Nu cred că europenii vor lua cu asalt Marea Britanie pentru a-și căuta un loc de muncă, având în vedere costul vieții, care nu mai este la fel ca înainte de Brexit sau la momentul votului pentru Brexit”, a adăugat Vîrlan.

Jurnalistul consideră că deschiderea discuției despre libera circulație ar putea avea și un rol în negocierile privind accesul Marii Britanii la piața unică europeană.

Revenirea la libera circulație, posibilă după 2029. Riscurile politice pentru Andy Burnham

Momentul ales pentru relansarea dezbaterii este legat și de apropierea summitului european programat pentru 20 noiembrie, unde relațiile dintre Londra și Bruxelles ar urma să fie discutate la nivel înalt.

Ciprian Vîrlan consideră că inițiativa lui Andy Burnham nu este întâmplătoare, în condițiile în care libera circulație a reprezentat unul dintre cele mai disputate subiecte în negocierile care au urmat referendumului pentru Brexit.

„Andy Burnham merge pe un drum destul de riscant, spunând că vrea libera circulație. Britanicii sunt acum destul de sensibili la acest tip de discuție despre libera circulație și despre venirea europenilor sau a migranților pentru a le lua locurile de muncă”, a explicat jurnalistul.

În plan intern, Burnham încearcă să se poziționeze drept liderul capabil să răspundă nemulțumirilor populației după cei 14 ani de guvernare conservatoare, punând accent pe salarii, condițiile de muncă și costul vieții.

Schimbarea discursului laburist privind Uniunea Europeană are, potrivit lui Vîrlan, și o explicație electorală.

În campania din 2024, partidul a evitat să propună revenirea în structurile europene, pentru a nu alimenta mesajele formațiunilor antiimigrație și eurosceptice.

Odată ajunși la guvernare, laburiștii au început să discute mai deschis despre avantajele economice ale apropierii de Bruxelles.

Cu toate acestea, Burnham a indicat că schimbările majore în relația cu UE ar trebui să aștepte alegerile generale programate pentru 2029.

Viitorul negocierilor depinde astfel de rezultatul scrutinului și de capacitatea Partidului Laburist de a obține un nou mandat parlamentar.

„Mai întâi trebuie să își convingă electoratul cât de bine ne va fi din nou în Europa, cu taxe vamale mai reduse, cu aceste schimbări și cu libera circulație”, a afirmat Vîrlan.

Jurnalistul estimează că procesul unei eventuale reveniri la libera circulație ar putea dura încă șase sau șapte ani, având în vedere complexitatea negocierilor și opoziția politică internă.

În spațiul politic britanic este discutată și posibilitatea organizării unor alegeri anticipate în 2027, scenariu care ar putea modifica calendarul unei eventuale consultări populare privind relațiile cu UE.

În același timp, Nigel Farage și partidul Reform UK încearcă să atragă alegătorii nemulțumiți de imigrație și de politicile economice ale guvernului.

Costul ridicat al vieții, taxele și perspectiva unor noi scumpiri în sezonul rece rămân probleme importante pentru administrația britanică.

„Andy Burnham merge pe un drum care s-ar putea să nu le placă foarte tare britanicilor, chiar dacă astăzi vedem sentimente mai dulci din partea lor față de Uniunea Europeană”, a declarat Ciprian Vîrlan.