Rusia ar putea cere retragerea trupelor NATO din Europa de Est. Ce s-ar întâmpla cu forțele aliate din România

Rusia ar putea încerca să obțină concesii privind securitatea întregii Europe în cadrul viitoarelor negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina. Printre solicitările pe care Kremlinul le-ar putea formula se numără reducerea prezenței militare a NATO în statele din estul continentului, prin revenirea la situația existentă înaintea extinderii Alianței după Războiul Rece.

Președintele rus Vladimir Putin ar putea încerca să transforme discuțiile despre pacea din Ucraina într-o negociere mai amplă privind desfășurarea forțelor occidentale în Europa.

Una dintre posibilele revendicări ar fi revenirea la configurația militară din 1997, înainte ca NATO să primească noi membri din Europa Centrală și de Est.

Citește și: Putin își fortifică reședința de la Valdai. Peste 50 de poziții antiaeriene protejează zona. Cine ar mai locui acolo

Într-un asemenea scenariu, Moscova ar putea solicita retragerea sau reducerea trupelor aliate staționate în Polonia, Estonia, Letonia, Lituania și Finlanda, state care au frontieră comună cu Rusia.

Polonia a aderat la NATO în 1999, cele trei state baltice în 2004, iar Finlanda în 2023.

Deocamdată, informațiile reprezintă un posibil scenariu diplomatic, nu o solicitare oficială confirmată în cadrul actualelor negocieri.

Ce ar însemna pentru România retragerea trupelor NATO la nivelul din 1997

România nu figurează explicit printre cele cinci țări enumerate în relatarea publicației britanice. Cu toate acestea, o eventuală cerere a Moscovei de revenire la configurația militară din 1997 ar putea viza și prezența forțelor aliate de pe teritoriul românesc.

Țara noastră a devenit membră NATO la 29 martie 2004, iar rolul său în apărarea flancului estic a crescut considerabil după invazia rusă a Ucrainei, începută în februarie 2022.

România găzduiește un grup de luptă multinațional NATO condus de Franța, la Cincu, și beneficiază de misiuni de poliție aeriană, alături de alte măsuri de consolidare a apărării colective.

Potrivit informațiilor oficiale ale NATO, aceste desfășurări fac parte din măsurile adoptate pentru întărirea capacității de descurajare și apărare pe flancul estic al Alianței.

Dacă Rusia ar cere aplicarea principiului din 1997 tuturor statelor admise ulterior în NATO, prezența militară aliată din România ar putea deveni, la rândul său, un subiect al negocierilor.

O eventuală reducere a trupelor și echipamentelor aliate ar avea implicații pentru planificarea apărării în regiunea Mării Negre, unde România are un rol important în cadrul Alianței.

Există însă o distincție esențială: retragerea unor forțe aliate de pe teritoriul României nu ar însemna automat ieșirea țării din NATO sau pierderea garanțiilor prevăzute de Tratatul Atlanticului de Nord.

Până în prezent, nu există o confirmare că Moscova a solicitat, în actualul proces diplomatic, retragerea trupelor NATO din România.

Kremlinul a mai cerut retragerea NATO. Noi negocieri pentru Ucraina, așteptate în noiembrie

Revenirea la configurația militară din 1997 reprezintă o revendicare mai veche a Rusiei.

În decembrie 2021, cu aproximativ două luni înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei, Moscova a prezentat Statelor Unite și NATO propuneri de acorduri privind securitatea europeană.

Documentele includeau solicitări referitoare la oprirea extinderii NATO și limitarea desfășurării forțelor și echipamentelor militare în statele care au aderat la Alianță după 1997.

NATO a respins aceste condiții, invocând dreptul fiecărui stat de a-și decide propriile opțiuni de securitate.

La 25 februarie 2022, fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, arăta, într-o declarație oficială, că solicitările Rusiei nu se limitau la Ucraina, ci vizau și prezența militară aliată în Europa de Est.

Potrivit The Telegraph, poziția statelor europene față de aceste revendicări nu s-a modificat. Un oficial european citat de publicație a indicat că aliații își mențin poziția exprimată în ianuarie 2022, când au respins cererile Moscovei.

Între timp, Kremlinul susține că statele europene ar trebui implicate în viitoarele discuții pentru încheierea războiului.

Duminică, 25 octombrie, Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al președintelui Vladimir Putin, a declarat că negocierile ar trebui extinse pentru a include guvernele europene.

Oficialul rus a susținut că Statele Unite nu au reușit să convingă Ucraina să accepte condițiile unui acord de pace. În aceste împrejurări, Moscova consideră necesară participarea statelor europene, care continuă să ofere sprijin Kievului.

Potrivit informațiilor prezentate de The Moscow Times, care relatează declarațiile oficialului rus, Kremlinul urmărește reluarea dialogului diplomatic cu implicarea Europei.

Sursele citate de The Telegraph apreciază că această abordare ar putea permite Moscovei să aducă în discuție inclusiv arhitectura de securitate europeană și prezența NATO în apropierea frontierelor rusești.

O nouă rundă de negocieri între Rusia, Ucraina și Statele Unite este avută în vedere pentru prima jumătate a lunii noiembrie. Discuțiile tehnice ar putea avea loc la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, însă detaliile reuniunii nu au fost stabilite public.

Iuri Ușakov a avertizat că întâlnirea ar urma să aibă un caracter preliminar și că nu trebuie anticipate rezultate majore imediate.

De partea cealaltă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă asupra unor măsuri concrete, printre care un armistițiu privind atacurile asupra infrastructurii energetice, securizarea transporturilor maritime și a exporturilor de cereale, precum și schimburi de prizonieri.

Kievul solicită, de asemenea, garanții de securitate care să reducă riscul unei noi agresiuni ruse după încheierea războiului.

În acest context, o eventuală cerere privind retragerea trupelor NATO ar extinde considerabil agenda negocierilor, de la condițiile încetării războiului din Ucraina la organizarea apărării colective în Europa.

Relatările publicate pe 26 octombrie confirmă că scenariul este atribuit unor surse diplomatice, nu unei propuneri oficiale prezentate de Rusia. Data și locul viitoarelor negocieri rămân, de asemenea, în curs de stabilire.