Salariul minim ar putea crește cu până la 754 de lei din 2027: trei scenarii de venituri care sar de 5.000 de lei, pe masa Guvernului

Ministerul Muncii, condus de Florin Manole, a transmis sindicatelor și patronatelor trei variante de majorare a salariului minim pentru anul 2027. Propunerile au fost formulate după negocierile de luni dintre reprezentanții angajaților, mediul de afaceri și premierul Luca Niculescu, în cadrul cărora au apărut diferențe de poziție privind nivelul viitoarelor venituri.

În prezent, salariul minim brut pe economie este de 4.325 de lei, iar suma netă încasată de angajați ajunge la 2.699 de lei. Sindicatele solicită un prag de cel puțin 5.000 de lei brut, în timp ce patronatele consideră că o nouă creștere a cheltuielilor salariale ar pune presiune asupra companiilor.

Executivul nu a stabilit nici momentul de la care ar urma să intre în vigoare majorarea. Sunt luate în calcul două variante: 1 ianuarie sau 1 iulie 2027.

Citește și: Cu cât ar putea crește salariile românilor în 2027. Majorările ar putea începe de la 1 ianuarie

Cât ar putea ajunge salariul minim în 2027. Cele trei calcule ale Ministerului Muncii

Prima variantă propusă de Ministerul Muncii pornește de la formula de calcul prevăzută în Hotărârea de Guvern nr. 35/2025. Aplicarea acesteia ar duce salariul minim brut la 4.593 de lei, cu 268 de lei mai mult decât în prezent, reprezentând o majorare de aproximativ 6,2%.

Al doilea scenariu stabilește salariul minim la 50% din câștigul salarial mediu brut prognozat pentru 2027. În această situație, angajații plătiți cu salariul minim ar avea un venit brut lunar de 4.884 de lei, în creștere cu 559 de lei, respectiv 12,9%.

Citește și: Pensiile din noiembrie 2026 ajung mai târziu la milioane de români. Când vin poștașii și când intră pe card

Cea de-a treia propunere presupune raportarea salariului minim la 52% din câștigul salarial mediu brut estimat. Această formulă ar ridica venitul la 5.079 de lei brut, cu 754 de lei peste nivelul actual, echivalentul unei majorări de 17,4%.

Dintre cele trei variante, numai ultima depășește pragul de 5.000 de lei solicitat de organizațiile sindicale.

Ministerul Muncii arată, în documentul transmis partenerilor sociali, că fiecare dintre scenariile analizate ar contribui la o diminuare modestă a sărăciei relative la nivelul populației. Instituția consideră însă că majorarea veniturilor trebuie însoțită de măsuri destinate persoanelor care lucrează fără forme legale, celor care desfășoară activități independente și categoriilor vulnerabile.

„Suplimentar, este necesar ca măsurile de politică socială și economică să fie mai bine țintite. Creșterea salariului minim ar trebui însoțită de politici complementare care să sprijine lucrătorii din sectorul informal sau pe cei care lucrează pe cont propriu, precum și de măsuri care să promoveze formalizarea locurilor de muncă și să îmbunătățească accesul la asistență socială pentru categoriile vulnerabile.

Astfel, efectele pozitive ale creșterii salariului minim ar putea fi amplificate și extinse la o proporție mai mare a populației ocupate care se confruntă cu riscul de sărăcie”, a transmis Ministerul Muncii.

Sindicatele cer salarii mai mari, patronatele avertizează asupra concedierilor

Reprezentanții confederațiilor sindicale insistă ca salariul minim să crească la 5.000 de lei brut încă de la începutul anului viitor. Solicitarea reprezintă o majorare de 675 de lei, respectiv 15,6%, față de nivelul actual.

Sindicatele argumentează că inflația a diminuat puterea de cumpărare a salariaților cu aproximativ 13%, iar veniturile actuale nu mai acoperă corespunzător cheltuielile de trai. Liderii organizațiilor amintesc și că majorarea salariului minim din 2026 a fost amânată cu șase luni.

„Trebuie să vă reamintesc că această creștere a salariului minim nu este o nebunie din capul liderilor de sindicat, este transpunerea unei directive europene cu salariul minim, care trebuie să fie în fiecare stat membru al UE.

România trebuie să respecte acest mecanism și, așa cum am menționat, Ministerul Muncii are această obligație ca, în fiecare toamnă, pe baza unor indicatori publici care vin de la prognoză, să construiască o predeterminare a salariului minim”, a declarat Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, după întâlnirea de luni de la Guvern.

De cealaltă parte, organizațiile patronale susțin că firmele se confruntă deja cu cheltuieli ridicate și avertizează că o nouă majorare salarială ar putea determina creșterea prețurilor sau reducerea numărului de angajați.

Confederația Patronală Concordia atrage atenția că salariul minim a înregistrat o creștere de aproximativ 85% în ultimii cinci ani. Reprezentanții mediului de afaceri propun, în schimb, diminuarea taxelor pe muncă, astfel încât angajații să rămână cu mai mulți bani fără ca firmele să suporte integral costul unei majorări.

„Patronatele și sindicatele să ceară scăderea impozitării pe forța de muncă, prea mare pentru puterea economiei, din care se înfruptă constant statul. Și să ne unim vocile în întrebarea - unde sunt reformele și eficientizarea statului? În acest moment, dacă vrem să vorbim de salariu majorat, să scădem taxarea. Așa rămân mai mulți bani oamenilor în buzunar”, a declarat Florin Jianu, președintele IMM România, după negocierile cu Executivul.

Decizia privind salariul minim din 2027 urmează să fie discutată în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, unde Guvernul, sindicatele și patronatele vor continua negocierile.