Tribunalul explică de ce nu i-a prelungit arestul lui Călin Georgescu: „Există probe rezonabile privind infracțiunile imputate, dar pericolul s-a diminuat”

Judecătorul de la Tribunalul București care a respins solicitarea DIICOT de prelungire a arestului preventiv în cazul lui Călin Georgescu a explicat că, deși există probe care susțin suspiciunea rezonabilă privind comiterea infracțiunilor de care acesta este acuzat, menținerea privării de libertate nu mai este necesară.

Potrivit motivării instanței, magistratul a apreciat că pericolul pentru ordinea publică, invocat inițial pentru dispunerea arestării preventive, s-a diminuat considerabil.

Călin Georgescu este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Citește și: Decizie de ultimă oră în dosarul lui Călin Georgescu: arestul preventiv, înlocuit cu controlul judiciar. Decizia nu este definitivă

Instanța a decis respingerea propunerii formulate de DIICOT și înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar. Hotărârea poate fi contestată, nefiind definitivă.

Tribunalul București: Există probe care susțin suspiciunea rezonabilă privind infracțiunile

În motivarea deciziei, judecătorul a precizat că materialul probator administrat în dosar susține existența unei suspiciuni rezonabile privind săvârșirea faptelor imputate inculpaților.

Magistratul a făcut referire la dispozițiile articolului 97 din Codul de procedură penală, care definesc probele ca elemente de fapt utilizate pentru stabilirea existenței unei infracțiuni, identificarea persoanelor implicate și clarificarea împrejurărilor relevante pentru soluționarea cauzei.

„Judecătorul de drepturi și libertăți constată că în cauză există probe, în accepțiunea dispozițiilor art. 97 alin. 1 C.pr.pen. (elemente de fapt care servesc la constatarea existenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei, care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal), din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor”, se arată în motivarea Tribunalului București.

Cu toate acestea, judecătorul a considerat că existența suspiciunii rezonabile nu justifică, în sine, continuarea arestării preventive.

Potrivit instanței, gravitatea acuzațiilor trebuie analizată împreună cu necesitatea și proporționalitatea măsurii preventive, în raport cu situația concretă a inculpaților și cu riscurile existente în această etapă a anchetei.

Magistratul a apreciat că pericolul pentru ordinea publică, avut în vedere la momentul arestării, nu mai are aceeași intensitate.

„Pericolul pe care lăsarea inculpaților în libertate l-ar fi prezentat pentru ordinea publică, la momentul dispunerii măsurii de arestare preventivă, s-a diminuat considerabil”, a reținut judecătorul.

În consecință, instanța a concluzionat că prelungirea arestului preventiv nu mai este necesară pentru protejarea ordinii publice.

Judecătorul a argumentat că, deși infracțiunile investigate sunt grave, natura și modalitatea presupusei lor săvârșiri nu sunt de natură să genereze, în prezent, un sentiment de insecuritate în comunitate care să impună menținerea arestării.

„Prelungirea măsurii arestării preventive nu mai apare ca necesară pentru protejarea acestei valori sociale”, se precizează în documentul analizat de G4Media.

De ce consideră instanța că Georgescu nu mai reprezintă un pericol pentru ordinea publică

Unul dintre argumentele invocate de judecător privește perioada în care ar fi fost comise infracțiunile investigate.

Potrivit motivării, faptele imputate inculpaților ar fi avut loc între septembrie 2021 și ianuarie 2022.

Instanța a reținut că, de la începutul urmăririi penale, persoanele cercetate s-au aflat fie în libertate, fie sub control judiciar dispus într-un alt dosar.

În același timp, magistratul a constatat că nu există indicii potrivit cărora presupusa activitate infracțională ar fi continuat după ianuarie 2022.

Aceste împrejurări au fost luate în considerare pentru evaluarea riscului pe care l-ar presupune punerea în libertate a inculpaților.

„Fără a minimaliza impactul social negativ al infracțiunilor presupus a fi fost comise de către inculpați, judecătorul apreciază că nici natura acestora și nici modalitatea de săvârșire nu mai justifică, la acest moment, privarea de libertate a inculpaților, faptele reținute nefiind apte să cauzeze o tulburare a relațiilor sociale în cadrul comunității”, se arată în motivare.

Un alt element analizat a fost comportamentul inculpaților pe parcursul anchetei.

Judecătorul a constatat că aceștia nu s-au sustras urmăririi penale și nu au încercat să influențeze administrarea probelor.

De asemenea, potrivit instanței, nu există informații concrete care să indice că persoanele cercetate ar intenționa să împiedice desfășurarea investigațiilor.

„Nu s-au sustras urmăririi penale, nu au încercat în vreun fel să influențeze probațiunea în cauză și nu există niciun fel de date că ar efectua demersuri în acest sens”, a reținut magistratul.

În aceste condiții, judecătorul a apreciat că riscul ca lăsarea în libertate a inculpaților să afecteze grav ancheta nu poate fi considerat evident în absența unor date concrete.

Prin urmare, Tribunalul București a respins solicitarea DIICOT privind prelungirea arestului preventiv pentru Călin Georgescu și a dispus înlocuirea măsurii cu controlul judiciar.