VIDEO Proteste masive în Europa. Violențe la Paris, tensiuni majore în Albania, zeci de mii de oameni în stradă la Madrid
Europa se confruntă cu un nou val de proteste, cu manifestații în Franța, Spania și alte state. La Paris, 110.000 de oameni au ieșit în stradă, iar poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă. La Madrid, zeci de mii de persoane au cerut protejarea pensiilor publice.

Foto: X/@MarioNawfal
Mai multe țări europene au fost scena unor manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, pe fondul nemulțumirilor sociale, economice și politice. Proteste au fost semnalate în Franța, Spania, Grecia, Belgia, Albania, Italia și Portugalia, însă revendicările participanților au fost diferite de la un stat la altul.
Franța a înregistrat unele dintre cele mai ample mobilizări. Potrivit datelor comunicate de poliție, aproximativ 110.000 de persoane au participat la manifestațiile din Paris, unde protestele au început pașnic, dar spre sfârșitul zilei au avut loc confruntări cu forțele de ordine.
JUST IN: 🇫🇷 Huge protest breaks out in Paris. https://t.co/SbM4ewy8sW
— BRICS News (@BRICSinfo) October 24, 2026
Polițiștii au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru dispersarea manifestanților. Incidente violente au fost raportate și în alte orașe franceze, printre care Lyon, Lille, Toulouse și Nantes.
La Toulouse, numărul participanților a fost estimat la 26.000, iar la Lyon au fost raportate aproximativ 10.000 de persoane mobilizate, în ciuda restricțiilor impuse de autorități.
În perioada 15 septembrie – 23 octombrie, în 12 țări europene au fost înregistrate cel puțin 177 de proteste, potrivit datelor prezentate în relatarea inițială.
Franța, marcată de confruntări și restricții. Mélenchon îl critică pe Macron
La Orléans, mii de manifestanți antifasciști au participat la un marș împotriva organizării congresului partidului Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen.
Tensiuni au apărut și la Lyon, unde autoritățile locale au interzis anumite manifestații programate pentru sâmbătă. Cu toate acestea, aproximativ 150 de persoane au protestat în zonele vizate de restricții, potrivit AFP.
Forțele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene pentru dispersarea participanților.
Organizația pentru drepturile omului Amnesty International a criticat interdicțiile impuse de autoritățile franceze și modul în care acestea au gestionat dreptul la manifestație.
„Ceea ce observăm deja este o alunecare către practici autoritare”, a transmis Amnesty International.
În capitala Franței, măsurile de securitate au fost vizibile și în zonele comerciale. Muzeele au fost închise, iar mai multe magazine de lux și instituții bancare și-au protejat vitrinele cu panouri și baricade.
La protestele din Paris a participat și Jean-Luc Mélenchon, liderul formațiunii de stânga radicală Franța Nesupusă (La France Insoumise – LFI) și candidat la alegerile prezidențiale din 2027. Acesta a fost prezent la o manifestație autorizată de autorități, organizată de sindicate, alături de deputatul Manuel Bompard.
În timpul marșului desfășurat în zona Porte d’Italie, Mélenchon i-a transmis un mesaj președintelui Emmanuel Macron.
„E timpul să cedezi. După asta, singurul lucru care îi va mai rămâne este ușa de ieșire. Va ajunge să înțeleagă că acest lucru se va întâmpla în fiecare săptămână”, a declarat Jean-Luc Mélenchon.
Liderul LFI a acuzat autoritățile că încearcă să îngreuneze organizarea manifestațiilor, inclusiv prin modificarea condițiilor și traseelor aprobate.
„Încă o dată, cei aflați la putere încearcă să perturbe marșurile și să impună termene imposibile pentru reorganizare. Am fost cu toții profund mișcați și șocați în urma atacului rasist de la Trappes. Autoritățile au profitat de acest lucru pentru a anula acordul la care ajunsesem cu privire la traseul demonstrației. Autoritățile au încercat să provoace dezordine; guvernul face tot ce îi stă în putință pentru a crea haos. Ajunge cu provocările și cu această monarhie absolută!”, a susținut Mélenchon.
Mișcarea Vestelor Galbene a anunțat, la rândul său, peste 700 de acțiuni de protest în Franța, începând de sâmbătă dimineață, în jurul orei 10:00.
Mobilizările au vizat inclusiv benzinării, gări și depozite petroliere.
Reprezentanții mișcării au anunțat că intenționează să continue manifestațiile și sâmbătă, 31 octombrie.
„Sâmbăta viitoare vom protesta pentru libertatea de a protesta și pentru toate libertățile noastre”, a declarat un coordonator al Vestelor Galbene.
Spania: zeci de mii de oameni au protestat la Madrid pentru apărarea pensiilor publice
În Spania, nemulțumirile legate de sistemul public de pensii au scos în stradă zeci de mii de persoane. Manifestația organizată sâmbătă la Madrid a reunit 50.000 de participanți, potrivit organizatorilor, în timp ce Delegația Guvernului a estimat prezența la 25.000 de persoane.
Protestul a fost convocat de Coordonarea Națională pentru Apărarea Sistemului Public de Pensii (COESPE), care solicită menținerea caracterului public al sistemului, protejarea puterii de cumpărare și respingerea eventualelor măsuri de privatizare.
Participanții au mărșăluit aproximativ doi kilometri, din zona gării Atocha către strada Alcalá, trecând pe lângă Muzeul Prado și prin Piața Cibeles. Manifestația s-a desfășurat fără incidente majore.
Pe pancartele purtate de protestatari au apărut mesaje precum „Pensii garantate” și „Protejarea pensiilor”.
În fruntea manifestației s-a aflat Francisca López, purtătoarea de cuvânt a COESPE, care a cerut actualizarea pensiilor în funcție de inflația reală, pentru a împiedica diminuarea puterii de cumpărare a beneficiarilor.
Printre participanți s-a numărat Juan Fernández, un angajat în administrația publică din Sevilla, în vârstă de 38 de ani. Acesta a declarat că privește cu incertitudine viitorul propriei pensii și se opune unei reforme care ar putea deschide calea privatizării sistemului.
O altă participantă, Pilar, pensionară anticipată în vârstă de 64 de ani, a susținut că „pensiile publice sunt de neclintit” și a criticat ceea ce consideră a fi o tendință de privatizare a serviciilor publice.
Femeia a remarcat și mobilizarea tinerilor în protestele recente privind accesul la locuințe, cerând protejarea educației și sănătății publice.
Manifestația are loc într-un context electoral tensionat, înaintea alegerilor parlamentare anticipate din 29 noiembrie.
Liderul Partidului Popular, Alberto Núñez Feijóo, a declarat luni că formațiunea sa va majora pensiile în conformitate cu legislația dacă va câștiga alegerile.
Declarația a venit după ce guvernul socialist condus de Pedro Sánchez a acuzat Partidul Popular că intenționează să modifice sistemul de pensii și să pună sub semnul întrebării mecanismul actual de indexare în funcție de inflație, aplicat din ianuarie 2022.
Partidul Popular a votat împotriva reformei respective la sfârșitul anului 2021, argumentând că aceasta ar genera costuri prea mari pentru finanțele publice.
Potrivit datelor Ministerului spaniol al Securității Sociale, pensia medie pentru limită de vârstă a ajuns în septembrie la 1.576 de euro lunar, pentru aproximativ 6,8 milioane de beneficiari.
Mobilizările din Franța și Spania fac parte dintr-o perioadă de proteste în mai multe state europene, în care costul vieții, protecția socială și dreptul la manifestație se numără printre principalele teme ale nemulțumirilor publice.
Tensiuni în Albania. Protestatarii au dat foc unor perne în fața sediului premierului Edi Rama
Tensiunile au crescut sâmbătă în capitala Albaniei, Tirana, unde susținătorii opoziției au protestat în fața sediului premierului Edi Rama, dând foc unor perne folosite ca simbol al dialogului cu studenții.
Ulterior, manifestanții s-au îndreptat spre Ministerul Educației, unde unii dintre ei au aruncat cu pietre în clădire și în forțele de ordine.
Susținătorii Partidului Democrat, formațiune de opoziție, s-au adunat în fața biroului prim-ministrului și au rămas acolo aproximativ o oră și jumătate. Protestatarii au incendiat pernele pe care premierul Edi Rama le așezase în fața sediului său ca invitație simbolică la dialog cu studenții.
🇦🇱⚡️⚠️ In Albania, students and segments of the population are taking to the streets once again. Both protesters and police are employing significant violence. Amidst this, calls are being heard declaring that "Albania is not for sale." https://t.co/R0zGxM5ZKm
— #Inside_News (@insider_der) October 24, 2026
După manifestația din fața sediului premierului, protestatarii au pornit spre Ministerul Educației, unde fusese anunțat un protest separat al studenților.
O parte dintre manifestanți au aruncat cu pietre în clădire și în polițiști, din cauza creșterii tensiunilor din capitală.
Poliția a mobilizat tunuri cu apă și unități de intervenție
Forțele de securitate albaneze și-au sporit prezența în apropierea Ministerului Educației, înaintea protestului studenților, de teama unor noi incidente.
Poliția a desfășurat un tun cu apă și unități ale Forțelor de Intervenție Rapidă din Albania (FNSH) în apropierea clădirii. Măsurile au fost luate și după apariția unor apeluri pe rețelele de socializare legate de îndemnul studenților să participe la manifestație.
Cuvinte cheie: proteste violente, proteste europa, proteste franta, proteste albania, proteste spania, violente
Citește și

Atac cibernetic asupra Comisiei Electorale din SUA, înaintea alegerilor. Raportarea finanțărilor, blocată
Mihai Constantin · 28 oct 2026

Rivalul lui Netanyahu revendică victoria în Israel. Eisenkot anunță că vrea să formeze rapid un nou guvern
Lavinia Tosa · 27 oct 2026

Putin dă vina pe NATO și UE pentru că ajută Ucraina să supraviețuiască războiului Rusiei. Finlanda și Norvegia cer Moscovei să oprească atacurile asupra infrastructurii ucrainene
Alexandru Tosa · 27 oct 2026

Ucraina cere cinci puteri europene să cedeze 10% din rachetele antiaeriene pentru a respinge atacurile Rusiei
Andreea Ionescu · 27 oct 2026