Alice Weidel invocă scutul de la Deveselu și acuză NATO că a ignorat Rusia: „Să impunem negocieri”

Lidera formațiunii germane Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, a readus în discuție sistemul antirachetă american de la Deveselu, susținând că NATO nu a acordat suficientă atenție preocupărilor de securitate exprimate de Rusia înaintea invaziei Ucrainei.

Într-un interviu acordat publicației britanice The Economist, Weidel a criticat politica externă a Berlinului și sprijinul acordat Kievului, pledând pentru negocieri de pace și pentru o abordare care să țină cont inclusiv de interesele de securitate invocate de Moscova.

Declarațiile liderei partidului de extremă dreapta vin în contextul dezbaterilor privind viitorul ajutorului militar european pentru Ucraina și rolul Germaniei în consolidarea apărării continentului.

Weidel s-a declarat favorabilă, în principiu, creșterii cheltuielilor militare, dar consideră că fondurile ar trebui investite în capacitățile proprii de apărare ale Germaniei, nu în susținerea efortului de război al Ucrainei.

Alice Weidel cere negocieri de pace și critică sprijinul Germaniei pentru Ucraina

Lidera AfD a susținut că Germania suportă o parte disproporționată a costurilor sprijinului acordat Kievului, în timp ce alte state europene și Statele Unite și-ar reduce implicarea.

Potrivit acesteia, politica actuală a Berlinului ar afecta interesele naționale de securitate ale Germaniei și ale celorlalte state europene.

„Celelalte state europene se retrag. Trump s-a retras deja. Prin urmare, din punctul nostru de vedere, guvernul nostru impune o politică care nu este dăunătoare doar pentru Germania, deoarece afectează interesele noastre de securitate națională, ci și pentru celelalte state naționale europene. (...) Prin urmare, propunem să acționăm imediat și să impunem negocieri de pace pentru a pune capăt acestui război teribil din Ucraina”, a declarat Alice Weidel, copreședinta AfD.

Întrebată despre amenințarea reprezentată de Rusia dincolo de granițele Ucrainei, Weidel a evitat să ofere o asemenea caracterizare și a insistat asupra priorității intereselor naționale germane.

„Nu este războiul nostru”, a afirmat aceasta.

Politiciana a abordat și problema relațiilor energetice cu Moscova, invocând discuții pe care le-a atribuit președintelui american Donald Trump și liderului rus Vladimir Putin privind produsele petroliere și gazele naturale.

În opinia sa, Germania ar trebui să urmărească o abordare similară, pentru a reduce costurile energiei. Declarația reflectă poziția sa politică, fără a confirma independent existența sau conținutul acordurilor invocate.

Weidel a criticat, totodată, atacurile ucrainene cu drone asupra unor obiective de pe teritoriul Rusiei, inclusiv asupra infrastructurii petroliere, considerând că acestea sporesc riscurile unei escaladări.

Lidera AfD a cerut exercitarea de presiuni asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru ca acesta să accepte negocieri destinate încheierii conflictului.

De ce a invocat lidera AfD sistemul antirachetă de la Deveselu

Una dintre cele mai controversate declarații din interviu a vizat extinderea NATO și infrastructura militară americană amplasată în Europa de Est.

Weidel a reluat argumentul folosit în repetate rânduri de Kremlin, potrivit căruia apropierea infrastructurii Alianței de granițele Rusiei ar reprezenta o amenințare la adresa securității Moscovei.

În acest context, lidera AfD a menționat explicit sistemul Aegis Ashore de la Deveselu, din România.

„Dacă diplomația este prezentă la masa negocierilor, istoria este întotdeauna prezentă și ea. Așadar, trebuie să privim evoluția situației nu doar prin prisma evenimentului izolat din februarie 2022, iar acest lucru nu constituie o justificare a atacului asupra Ucrainei”, a afirmat Weidel.

Aceasta a continuat prin a pune sub semnul întrebării modul în care statele occidentale au răspuns avertismentelor Moscovei.

„Ceea ce încerc să spun este că există un context istoric legat de extinderea NATO către granița cu Rusia. Rusia a subliniat această problemă de mai multe ori. Deci, de ce nimeni nu a ascultat îngrijorările Rusiei atunci când au fost amplasate sisteme de rachete la granițe, în special în România, și când acestea au devenit capabile să transporte dispozitive nucleare, cum ar fi sistemul de rachete Aegis?”, a declarat lidera AfD.

Afirmația privind capacitatea nucleară trebuie însă diferențiată de configurația declarată a sistemului de la Deveselu. NATO și Statele Unite au prezentat instalația din România drept un sistem defensiv, destinat interceptării rachetelor balistice, nu lansării de arme nucleare.

Sistemul Aegis Ashore folosește interceptoare SM-3, iar autoritățile occidentale au respins în repetate rânduri acuzațiile Moscovei că instalația ar reprezenta o amenințare ofensivă pentru Rusia.

Deveselu a devenit operațional în 2016, iar în 2017 sistemul a fost integrat în arhitectura de apărare antirachetă a NATO. În februarie 2019, Rusia a cerut Statelor Unite să renunțe la instalația din România.

Subiectul a fost readus în atenție și de Vladimir Putin în februarie 2022, cu puțin timp înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei. Liderul de la Kremlin a susținut atunci că instalațiile din România și Polonia ar putea fi folosite pentru lansarea rachetelor de croazieră Tomahawk.

Aceste acuzații au făcut parte din argumentele de securitate prezentate de Moscova în perioada premergătoare invaziei, dar nu constituie o justificare juridică pentru atacarea Ucrainei.

În interviul acordat The Economist, Alice Weidel a insistat că încheierea războiului presupune luarea în considerare a intereselor de securitate ale Rusiei.