Ar putea o gaură neagră să înghită întregul Sistem Solar? Ce spun astronomii despre acest scenariu

O gaură neagră care ar ajunge în apropierea Sistemului Solar ar putea modifica traiectoriile planetelor, ar putea arunca unele corpuri cerești în spațiul interstelar și, în anumite condiții, ar putea provoca prăbușirea lor către Soare sau capturarea de către obiectul cosmic.

Deși un asemenea scenariu este posibil din punct de vedere fizic, nu există dovezi că o gaură neagră cunoscută s-ar îndrepta spre Sistemul Solar sau că Pământul s-ar afla în pericolul unei astfel de întâlniri.

Găurile negre sunt regiuni ale spațiului în care gravitația este atât de puternică încât, dincolo de o limită numită orizontul evenimentelor, nici măcar lumina nu mai poate scăpa. Ele se pot forma în urma colapsului unor stele masive, iar cele mai mari se află, de regulă, în centrele galaxiilor.

Citește și: NASA a identificat o planetă asemănătoare Pământului, unde ar putea exista condiții pentru viață

NASA explică faptul că găurile negre nu funcționează asemenea unor aspiratoare cosmice, capabile să atragă automat toate corpurile cerești din apropiere. La distanțe suficient de mari, atracția lor gravitațională este identică cu cea a unui alt obiect având aceeași masă. De aceea, dacă Soarele ar fi înlocuit ipotetic cu o gaură neagră de masă egală, Pământul și celelalte planete și-ar păstra orbitele, însă dispariția luminii și căldurii solare ar avea consecințe dramatice pentru viață.

Gaia BH1, descoperită în 2022 prin studierea mișcării unei stele însoțitoare, este cea mai apropiată gaură neagră cunoscută de Pământ. Cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Astronomie au stabilit că aceasta se află la aproximativ 1.560 de ani-lumină și are o masă de aproape zece ori mai mare decât cea a Soarelui. Steaua care o însoțește efectuează o orbită completă în aproximativ 185,6 zile.

Ce s-ar întâmpla dacă o gaură neagră s-ar apropia de Pământ

Efectele unei asemenea întâlniri ar depinde de masa găurii negre, de viteza sa și de distanța la care ar trece față de Soare și planete.

O gaură neagră cu o masă comparabilă cu cea a Soarelui nu ar atrage automat toate planetele în interiorul său. La aceeași distanță, gravitația sa ar fi comparabilă cu cea exercitată de orice alt corp cu aceeași masă.

Citește și: Există alte universuri în afara celui în care trăim? Ce spun oamenii de știință despre multivers

NASA explică faptul că, dacă Soarele ar fi înlocuit instantaneu cu o gaură neagră de aceeași masă, planetele și-ar păstra, în principiu, orbitele. Totuși, fără lumina și căldura Soarelui, condițiile de pe Pământ s-ar schimba radical.

Situația ar fi diferită dacă o gaură neagră ar pătrunde în Sistemul Solar din exterior. Gravitația sa ar putea perturba echilibrul orbital existent, în special dacă obiectul ar trece aproape de una dintre planete.

Într-un scenariu extrem, Pământul ar putea fi deviat de pe orbită, ar putea ajunge pe o traiectorie de coliziune cu un alt corp ceresc sau ar putea fi expulzat din Sistemul Solar.

Dacă planeta s-ar apropia foarte mult de gaura neagră, diferențele dintre forțele gravitaționale exercitate asupra diferitelor sale regiuni ar putea provoca deformări și, eventual, distrugerea sa. Fenomenul este cunoscut sub numele de spaghetificare.

Totuși, nu toate găurile negre produc aceleași efecte la aceeași distanță de orizontul evenimentelor. În cazul celor supermasive, forțele mareice de la orizont pot fi mult mai reduse decât în cazul găurilor negre de masă stelară.

Cât de aproape se află cea mai apropiată gaură neagră cunoscută

Una dintre cele mai apropiate găuri negre confirmate este Gaia BH1, identificată cu ajutorul observațiilor misiunii europene Gaia. Aceasta se află la aproximativ 1.560 de ani-lumină de Pământ, în direcția constelației Ophiuchus.

Gaia BH1 are o masă estimată la aproximativ zece ori masa Soarelui și face parte dintr-un sistem binar, alături de o stea asemănătoare Soarelui.

Distanța este mult prea mare pentru ca gravitația acestei găuri negre să reprezinte o amenințare directă pentru orbitele planetelor din Sistemul Solar.

Citește și: Ce s-ar întâmpla dacă Pământul ar avea inele precum Saturn. Cum s-ar schimba cerul și viața oamenilor

În centrul Căii Lactee se află Sagittarius A*, o gaură neagră supermasivă, cu o masă de aproximativ patru milioane de ori mai mare decât cea a Soarelui. Aceasta se găsește la circa 26.000 de ani-lumină de Pământ.

Sistemul Solar orbitează centrul galaxiei sub influența distribuției totale de masă din Calea Lactee, nu doar a găurii negre Sagittarius A*.

Astronomii studiază și posibilitatea existenței unor găuri negre izolate, care nu au stele însoțitoare și sunt dificil de identificat deoarece emit foarte puțină radiație detectabilă.

Aceste obiecte pot fi descoperite indirect, prin efectul gravitației asupra luminii stelelor aflate în fundal, fenomen numit microlentilă gravitațională.