Cum ar putea arăta primele orașe construite pe Lună. Locuințe subterane și baze protejate de radiații

Primele orașe construite pe Lună ar putea arăta foarte diferit de localitățile de pe Pământ. În locul clădirilor înalte, al străzilor și al cartierelor rezidențiale, viitoarele așezări lunare ar putea avea locuințe cilindrice, tuneluri de legătură, laboratoare și structuri acoperite cu straturi groase de sol lunar.

NASA prezintă un plan de dezvoltare în trei etape a bazei lunare din regiunea polului sud. Prima etapă, până în 2029, este dedicată explorării robotice și testării tehnologiilor. Între 2029 și 2032, agenția intenționează să instaleze infrastructura inițială de energie, comunicații și transport, urmând ca din 2032 să înceapă asamblarea unei baze care să permită astronauților să locuiască și să lucreze pe Lună pentru perioade extinse. Calendarul reprezintă un obiectiv de program, nu o garanție privind finalizarea construcțiilor.

Citește și: De ce Venus este mai fierbinte decât Mercur, deși se află mai departe de Soare. Explicația NASA

Agenția Spațială Europeană a colaborat cu firma de arhitectură Foster + Partners pentru studierea unor habitate lunare construite prin imprimare 3D. Conceptul presupune transportarea unui modul pe Lună, extinderea unei structuri gonflabile și acoperirea acesteia cu un înveliș protector realizat din regolit. Cercetătorii au testat principiul utilizând materiale care simulează solul lunar, dar nu au construit încă o asemenea locuință pe suprafața Lunii.

Proiectele aflate în studiu vizează în principal baze de cercetare și infrastructură pentru misiuni de lungă durată. Transformarea acestora în așezări permanente ar necesita soluții pentru producerea energiei, aprovizionarea cu apă, obținerea oxigenului și protejarea locuitorilor.

Cum ar putea fi construite locuințele de pe Lună

Una dintre cele mai mari provocări pentru viitorii locuitori ai Lunii este lipsa unei atmosfere dense. Suprafața este expusă radiațiilor cosmice, particulelor energetice provenite de la Soare și impacturilor cu micrometeoriți.

Din acest motiv, specialiștii analizează posibilitatea construirii unor habitate protejate cu regolit, materialul alcătuit din praf și fragmente de rocă ce acoperă suprafața lunară.

O soluție ar putea presupune amplasarea unor module presurizate, ulterior acoperite cu straturi de regolit pentru a reduce expunerea la radiații și variațiile de temperatură.

Citește și: Suntem singuri în Univers? Ce arată cele mai recente descoperiri științifice despre viața extraterestră

Alte proiecte explorează imprimarea 3D a unor structuri folosind materiale extrase de pe Lună. Această metodă ar putea reduce cantitatea de echipamente și materiale de construcție care trebuie transportate de pe Pământ.

În interior, locuințele ar avea nevoie de sisteme de reciclare a aerului și apei, de control al temperaturii și de menținere a presiunii atmosferice. Ferestrele mari, asemănătoare celor din clădirile terestre, ar putea fi înlocuite în multe spații cu ecrane, camere video și zone de observație special protejate.

O altă posibilitate analizată de cercetători este utilizarea tuburilor de lavă, cavități subterane formate în urma activității vulcanice din trecutul Lunii. Acestea ar putea oferi protecție naturală împotriva radiațiilor și micrometeoriților, însă stabilitatea și accesibilitatea lor trebuie investigate înainte de a fi considerate locuri potrivite pentru locuire.

Cum ar putea funcționa un oraș lunar

Primele așezări ar putea fi construite în apropierea polului sud lunar, o regiune de interes pentru NASA și alte agenții spațiale datorită condițiilor de iluminare din anumite zone și a dovezilor privind existența gheții de apă în cratere permanent umbrite.

Apa extrasă din gheață ar putea fi utilizată pentru consum, pentru producerea oxigenului și, prin separarea în hidrogen și oxigen, pentru obținerea unor componente ale combustibilului pentru rachete. Totuși, exploatarea acestor resurse la scară mare nu a fost demonstrată încă pe Lună.

Energia electrică ar putea proveni din panouri solare și, eventual, din sisteme nucleare de mici dimensiuni, necesare pentru perioadele în care lumina solară nu este disponibilă.

Transportul între module și punctele de exploatare ar putea fi realizat cu vehicule lunare presurizate, capabile să protejeze echipajele în timpul deplasărilor pe distanțe mari.

Citește și: NASA a identificat o planetă asemănătoare Pământului, unde ar putea exista condiții pentru viață

O așezare mai dezvoltată ar putea include laboratoare de cercetare, sere experimentale pentru cultivarea plantelor, ateliere de reparații, instalații de reciclare și spații comune pentru echipaje.

Gravitația Lunii este de aproximativ șase ori mai mică decât cea terestră, iar efectele expunerii îndelungate asupra organismului uman reprezintă încă un domeniu important de cercetare. În special, ar fi necesare soluții pentru menținerea sănătății musculare și osoase a locuitorilor.

NASA urmărește prin programul Artemis dezvoltarea capacităților necesare explorării umane susținute a Lunii. Separat, China și Rusia promovează proiectul International Lunar Research Station, care prevede dezvoltarea treptată a unei infrastructuri de cercetare lunară.