Au mai mulți bani, dar sunt mai nefericiți. Ce arată un studiu despre oamenii lacomi

Banii, proprietățile și statutul social sunt pentru mulți oameni simboluri ale succesului. Dar ce se întâmplă atunci când dorința de a avea mai mult nu dispare niciodată, indiferent de cât de mult ai acumulat? O cercetare realizată în Olanda scoate la iveală un paradox: persoanele caracterizate printr-un nivel ridicat de lăcomie tind să câștige mai bine, însă declară că sunt mai puțin fericite.

De-a lungul istoriei, lăcomia a fost condamnată în numeroase religii și culturi, fiind asociată cu egoismul, deteriorarea relațiilor și preocuparea excesivă pentru bunurile materiale. Cercetătorii au încercat să stabilească dacă această trăsătură de personalitate are și avantaje măsurabile în viața de zi cu zi.

Un studiu publicat în revista științifică Personality and Social Psychology Bulletin a analizat datele a peste 2.300 de persoane din Olanda, urmărind legătura dintre lăcomie, venituri, satisfacția personală și relațiile sociale.

Rezultatele au indicat o asociere între nivelurile mai ridicate de lăcomie și veniturile mai mari ale gospodăriilor. Cercetătorii au luat în considerare și posibilitatea ca această trăsătură să stimuleze productivitatea și activitatea economică.

Avantajul financiar nu a fost însă însoțit de o stare emoțională mai bună. Participanții cu un nivel ridicat de lăcomie au raportat, în general, o satisfacție mai scăzută față de propria viață.

„Lăcomia poate fi bună pentru venituri, dar este rea pentru fericire”, a declarat Karlijn Hoyer, autoarea principală a studiului și lector la Universitatea din Tilburg, citată de PsyPost.

Cercetarea a identificat și diferențe în viața personală. Persoanele cu tendințe mai pronunțate spre acumulare materială aveau, în medie, familii mai mici și relații romantice de durată mai scurtă.

Aceste rezultate indică existența unor asocieri între lăcomie și diferite aspecte ale vieții, fără să demonstreze că dorința de îmbogățire provoacă direct nefericirea sau destrămarea relațiilor.

Una dintre explicațiile posibile este că oamenii preocupați permanent să obțină mai mult ajung să acorde o atenție disproporționată lucrurilor care le lipsesc, în loc să se bucure de ceea ce au realizat deja.

Astfel, chiar și atunci când situația financiară se îmbunătățește, sentimentul de mulțumire poate rămâne greu de atins.

De ce dorința de a avea mereu mai mult nu aduce și fericirea

În timp ce cercetarea olandeză analizează consecințele psihologice și sociale ale lăcomiei, liderul spiritual indian Sadhguru propune o interpretare diferită a dorinței umane de a obține mai mult.

În viziunea sa, problema nu este intensitatea dorinței, ci direcția în care aceasta este orientată. El consideră că oamenii își limitează adesea aspirațiile la bani, putere și plăceri materiale, în loc să urmărească dezvoltarea propriei existențe.

„Mulți dintre voi ați fost crescuți cu ideologia că a fi mulțumit este cea mai mare virtute. Dar dacă viața ta începe să exploreze dimensiuni dincolo de planul fizic, mulțumirea este o idee foarte proastă”, explică Sadhguru, lider spiritual indian.

Acesta susține că dorința de a avea mai mult nu ar trebui reprimată, ci extinsă dincolo de obiectivele materiale.

„Dacă eu aș fi lacom, ar fi mai bine? Da, trebuie să fii lacom. Problema în acest moment este că ești zgârcit cu lăcomia ta. Nu aspiri la cea mai mare posibilitate. Vrei doar puțin mai mulți bani, puțin mai multă putere, puțin mai multă plăcere”, afirmă Sadhguru.

Perspectiva sa pornește de la ideea că acumularea de bunuri materiale are limite, în timp ce dezvoltarea personală și explorarea propriilor capacități pot continua pe parcursul întregii vieți.

Această diferență este ilustrată și de un citat atribuit lui Mahatma Gandhi, liderul mișcării pentru independența Indiei: „există suficient pentru nevoile tuturor, dar nu suficient pentru lăcomia unui singur om”.

Sadhguru consideră că mulțumirea de sine poate deveni o limitare atunci când îl determină pe individ să renunțe la explorarea propriului potențial.

„Să fii mulțumit cu tine însuți înseamnă să tragi o graniță. Până când acestei ființe nu i se permite să înflorească într-o stare nemărginită, nu ar trebui să fii mulțumit. Trebuie să arzi de nemulțumire”, spune liderul spiritual.

În această interpretare, nemulțumirea nu trebuie să conducă neapărat la acumularea unor averi tot mai mari, ci poate deveni o motivație pentru cunoaștere, transformare personală și descoperirea unor experiențe care depășesc preocupările materiale.

Cum poate fi transformată dorința de acumulare într-o căutare a dezvoltării personale

Sadhguru face o distincție între dorința orientată către obiecte concrete și aspirația care nu urmărește obținerea unui anumit bun material.

În filosofia sa, energia folosită pentru a căuta bani, proprietăți sau recunoaștere socială poate fi îndreptată către explorarea interioară.

El asociază această formă de aspirație cu meditația, pe care o descrie ca pe o dorință intensă, dar desprinsă de un obiectiv fizic.

„Dacă dorința și energia ta devin o forță totală, dar nu sunt îndreptate către un obiect anume, asta este meditația. O dorință puternică fără un obiectiv fizic. Dacă ai fi cu adevărat lacom, ai aspira la cel mai înalt nivel, ai căuta absolut totul. Iar când un om caută totul, lucrurile mici nu-i vor mai reține atenția. Nu se va mai gândi la valută sau la proprietăți, se va gândi la cea mai mare posibilitate a existenței sale”, explică Sadhguru.

Studiul olandez a urmărit relația dintre lăcomie și indicatori concreți ai bunăstării, precum veniturile, satisfacția față de viață și durata relațiilor sentimentale, în timp ce interpretarea lui Sadhguru se concentrează asupra modului în care oamenii își pot orienta aspirațiile dincolo de acumularea materială.