Avertismentul lui Siegfried Mureșan: De ce România trebuie să evite cu orice preț retrogradarea

România se află într-un punct critic în ceea ce privește stabilitatea sa economică.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a explicat recent că evitarea unei retrogradări în categoria „junk” este vitală pentru menținerea investițiilor și a locurilor de muncă.

Citește și: Blocaj major pentru cerealele ucrainene: România și Polonia refuză să suplimenteze capacitățile de transport.

Riscurile unei decizii nefavorabile

„Retrogradarea înseamnă că totul se schimbă în relația cu investitorii: mai puține investiții, mai puține locuri de muncă, dobânzi mai mari, datoria va fi mai greu de plătit, iar fiecare om ar resimți acest lucru imediat.”

Această declarație a fost transmisă de Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, pe pagina sa de socializare. Acesta a subliniat că un astfel de scenariu ar aduce costuri mult mai mari pentru cetățeni decât măsurile economice luate până acum.

Conform datelor oficiale, niciun stat din Uniunea Europeană nu a mai fost retrogradat în zona „junk” de mai bine de zece ani. Ultima dată când astfel de măsuri au fost aplicate, țările vizate treceau prin crize economice extrem de profunde.

Siegfried Mureșan a cerut mai multă responsabilitate din partea clasei politice pentru a evita derapajele. *„Responsabilitatea este necesară. Populismul costă.

Să nu luăm niciodată decizii despre care știm că vor avea consecințe negative asupra oamenilor.”*

Acest avertisment vine după ce agenția Standard & Poor’s a decis să mențină ratingul României la nivelul BBB-/A-3.

Deși perspectiva rămâne negativă, țara noastră se află încă în categoria recomandată pentru investiții în evaluările marilor agenții internaționale.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a admis că decizia S&P confirmă eforturile de consolidare fiscală, dar a subliniat că nu este momentul pentru relaxare.

România deține în continuare un record negativ în Europa în privința deficitului bugetar.

Obiectivele imediate trebuie să fie reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB și stabilizarea datoriei publice.

Autoritățile sunt forțate să echilibreze bugetul într-un context politic complex, în timp ce se confruntă cu presiunile piețelor financiare asupra deficitului bugetar și a

costurilor de împrumut.