Sari la conținut

duminică, 22 noiembrie 2026

București · 11°C · Parțial noros
Sănătate

Bacterie rezistentă la antibiotice, tot mai răspândită în spitalele din Europa. Infecțiile au crescut cu 72%

Infecțiile provocate de bacteria Klebsiella pneumoniae, rezistentă la antibiotice, au crescut cu 72% în Europa între 2019 și 2025. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor avertizează că unele tulpini sunt rezistente la aproape toate tratamentele disponibile.

Bacterie rezistentă la antibiotice, tot mai răspândită în spitalele din Europa. Infecțiile au crescut cu 72%

Foto: Magnific.com

O bacterie care poate provoca infecții grave și care a dezvoltat rezistență la numeroase antibiotice se răspândește în spitalele europene, punând în pericol în special pacienții vulnerabili. Cele mai recente date ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) arată o creștere de 72% a infecțiilor sanguine provocate de tulpinile rezistente ale bacteriei Klebsiella pneumoniae în perioada 2019-2025, relatează Politico.

Evoluția este contrară obiectivului stabilit la nivel european, care prevede reducerea acestor infecții cu 5% până în 2030. Specialiștii avertizează că transmiterea bacteriei între pacienții internați și apariția unor tulpini rezistente inclusiv la antibioticele de ultimă generație complică tot mai mult tratamentul.

Klebsiella pneumoniae poate exista în mod natural în intestinul uman, fără să provoace simptome. În anumite condiții, însă, bacteria poate produce infecții severe, inclusiv pneumonii, infecții urinare și infecții ale sângelui, mai ales în cazul persoanelor spitalizate sau cu sistemul imunitar slăbit.

Citește și: ONU anunță progrese în combaterea epidemiei de Ebola. Violențele împiedică oprirea răspândirii virusului

Mortalitate ridicată în infecțiile severe. Unele tulpini rezistă la aproape toate antibioticele

Infecțiile grave provocate de tulpinile multirezistente ale bacteriei pot avea o mortalitate cuprinsă între 40% și 70%, potrivit datelor prezentate în raport. Aceste procente se referă la forme severe și la anumite categorii de pacienți, nu la toate persoanele infectate cu Klebsiella pneumoniae.

Christian Giske, coordonatorul activităților privind rezistența la antimicrobiene din cadrul ECDC, a declarat într-o conferință de presă că evoluția acestei bacterii reprezintă „cea mai mare îngrijorare” dintre datele recente colectate la nivel european.

Problema este amplificată de capacitatea unor tulpini de a supraviețui tratamentelor utilizate în mod obișnuit, dar și de numărul redus de antibiotice noi care pot fi administrate atunci când cele existente nu mai funcționează.

Rezistența la antimicrobiene apare atunci când microorganismele, inclusiv bacteriile și ciupercile, dezvoltă mecanisme care le permit să supraviețuiască medicamentelor concepute pentru a le combate.

La nivelul Uniunii Europene, Islandei și Norvegiei, infecțiile asociate rezistenței la antimicrobiene sunt responsabile, potrivit estimărilor, de aproximativ 35.000 de decese anual.

Christian Giske a descris fenomenul drept o „amenințare majoră la adresa sănătății publice”, avertizând că Europa nu avansează suficient de repede pentru a atinge obiectivele de reducere a infecțiilor rezistente la tratament până în 2030.

În acest context, noua legislație farmaceutică europeană, a cărei semnare este așteptată în decembrie, include măsuri pentru stimularea cercetării și dezvoltării de antibiotice. Sunt prevăzute inclusiv mecanisme de sprijin pentru industria farmaceutică și soluții de finanțare care să faciliteze achiziționarea noilor medicamente de către state.

Citește și: Un vaccin folosit de zeci de ani ar putea reduce riscul de Alzheimer. Descoperirea cercetătorilor americani

Cum se răspândește bacteria în spitale și de ce este mai greu de controlat decât MRSA

ECDC avertizează că limitarea transmiterii bacteriei Klebsiella pneumoniae necesită respectarea strictă a măsurilor de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale.

Igiena mâinilor, utilizarea corespunzătoare a mănușilor și a altor echipamente de protecție, precum și curățarea și dezinfectarea suprafețelor reprezintă măsuri esențiale pentru reducerea riscului de transmitere între pacienți.

Specialiștii atrag atenția că bacteria poate persista în anumite zone ale mediului spitalicesc, iar dezinfectarea incompletă a suprafețelor poate favoriza răspândirea acesteia.

„Klebsiella este o bacterie intestinală și poate avea rezervoare mai importante în organism”, a explicat Christian Giske.

„Ceea ce funcționează în cazul MRSA s-ar putea să nu fie suficient pentru Klebsiella. Respectarea regulilor de prevenire și control al infecțiilor trebuie să fie și mai strictă pentru a putea limita o problemă precum cea provocată de Klebsiella”, a adăugat acesta.

Datele ECDC arată că măsurile aplicate în spitalele europene au contribuit la reducerea infecțiilor sanguine provocate de MRSA, respectiv Staphylococcus aureus rezistent la meticilină.

În 2025, numărul acestor infecții era cu 19% mai mic decât în 2019, ceea ce înseamnă că Uniunea Europeană a depășit deja obiectivul de reducere cu 15% stabilit pentru 2030.

Situația este diferită în cazul bacteriei Escherichia coli. Infecțiile provocate de tulpinile rezistente la antibiotice au crescut cu 16,4% între 2019 și 2025, deși ținta europeană prevede o reducere de 10% până la sfârșitul deceniului.

O altă dificultate identificată de ECDC este consumul de antibiotice. În perioada analizată, utilizarea acestor medicamente în Uniunea Europeană a scăzut cu numai 5%, în condițiile în care obiectivul pentru 2030 este o reducere de 20%.

Citește și: Un tratament care imită aerul rarefiat de la munte a redus simptomele Parkinson. Ce au descoperit cercetătorii

În schimb, au fost înregistrate progrese în utilizarea antibioticelor recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Ponderea acestora a ajuns la 62,5% în 2025, apropiindu-se de ținta europeană de cel puțin 65%.

„Suntem încă în urmă în ceea ce privește mai multe dintre obiectivele stabilite de UE pentru 2030 în combaterea rezistenței la antimicrobiene”, a declarat Pamela Rendi-Wagner, directoarea Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor.

Aceasta a subliniat importanța supravegherii genomice, o metodă prin care specialiștii pot analiza materialul genetic al bacteriilor pentru a identifica mai rapid tulpinile rezistente și traseele de transmitere.

„Astfel, putem interveni mai devreme pentru a opri transmiterea infecțiilor, putem lua decizii mai bine fundamentate privind tratamentele și putem identifica domeniile în care este cea mai urgentă nevoie de noi antibiotice”, a explicat Pamela Rendi-Wagner.

Cuvinte cheie: klebsiella pneumoniae, bacterii rezistente la antibiotice, infectii spitale europa, rezistenta antimicrobiana, ecdc

Urmărește-ne pe Google News

Citește și

Folosim cookie-uri pentru statistici anonime despre vizitatori, ca să înțelegem ce se citește. Mai multe detalii