Sari la conținut

miercuri, 28 octombrie 2026

București · 13°C · Parțial noros
Sănătate

Un vaccin folosit de zeci de ani ar putea reduce riscul de Alzheimer. Descoperirea cercetătorilor americani

Vaccinul BCG, utilizat împotriva tuberculozei, ar putea avea un rol în protejarea creierului împotriva demenței. Cercetătorii de la Johns Hopkins au observat reducerea inflamației cerebrale și îmbunătățirea memoriei în experimente pe șoareci.

Un vaccin folosit de zeci de ani ar putea reduce riscul de Alzheimer. Descoperirea cercetătorilor americani

Foto: Unsplash.com

Un vaccin cunoscut de mai bine de un secol, folosit pentru prevenirea tuberculozei, ar putea deschide o nouă direcție în cercetarea bolii Alzheimer. Oamenii de știință de la Johns Hopkins Medicine, din Statele Unite, au descoperit că administrarea vaccinului BCG poate reduce acumularea unor proteine asociate deteriorării creierului și poate îmbunătăți memoria, cel puțin în experimentele realizate pe animale.

Rezultatele studiului, publicate pe 21 octombrie 2026 în revista științifică Science Advances, sugerează că stimularea sistemului imunitar ar putea contribui la limitarea unor procese biologice implicate în apariția demenței.

Vaccinul Bacillus Calmette-Guérin (BCG) este utilizat de mult timp pentru protecția împotriva formelor grave de tuberculoză și, sub forma unei imunoterapii administrate direct în vezica urinară, pentru tratarea anumitor tipuri de cancer vezical.

Cercetătorii americani au urmărit să afle dacă efectele sale asupra sistemului imunitar ar putea influența și modificările cerebrale caracteristice bolii Alzheimer, una dintre principalele cauze ale demenței la nivel mondial.

Vaccinul BCG a redus inflamația cerebrală și a îmbunătățit memoria în experimente

Pentru realizarea studiului, oamenii de știință au utilizat șoareci modificați genetic pentru a dezvolta acumulări anormale ale proteinei tau, asociate cu degenerarea celulelor nervoase.

Animalele au fost împărțite în mai multe grupuri. Unele au primit vaccinul BCG la vârsta de trei luni, altele au fost injectate cu soluție salină, iar un grup de control a inclus șoareci fără modificările specifice modelului experimental de demență.

La opt până la nouă luni după administrare, cercetătorii au analizat structura creierului, nivelul inflamației, performanțele la testele de memorie și activitatea genelor implicate în procesele neurodegenerative.

Diferențele observate au fost importante. Potrivit rezultatelor prezentate de echipa de cercetare, șoarecii vaccinați au avut o probabilitate de aproximativ cinci ori mai mare de a prezenta reducerea depozitelor de proteină tau, comparativ cu animalele care nu au primit BCG.

Totodată, probabilitatea identificării unor indicatori de inflamație cerebrală persistentă a fost de patru ori mai mică în grupul vaccinat.

Efectele nu s-au limitat la modificările biologice. Animalele tratate au prezentat mai puține semne de atrofie cerebrală, au obținut rezultate mai bune la testele de recunoaștere a obiectelor și de memorie și au înregistrat o supraviețuire mai bună.

O altă descoperire a vizat activitatea genetică. În creierul șoarecilor nevaccinați, cercetătorii au identificat modificări ale expresiei a 716 gene asociate cu boala Alzheimer, moartea celulară și neuroinflamația.

În cazul animalelor care au primit BCG, activitatea tuturor acestor gene, cu excepția a nouă, a revenit la niveluri apropiate de cele observate în grupul de control.

Cum ar putea proteja vaccinul creierul și ce au arătat studiile pe oameni

O posibilă explicație pentru rezultatele obținute este un mecanism biologic cunoscut sub denumirea de „imunitate antrenată”.

Acesta descrie capacitatea unor celule ale sistemului imunitar înnăscut de a-și modifica răspunsul după expunerea la un anumit stimul. Ulterior, organismul poate reacționa diferit și la alte provocări biologice, nu doar la agentul care a declanșat inițial reacția.

William Bishai, codirector al Johns Hopkins Center for Tuberculosis Research, consideră că acest mecanism ar putea explica modul în care vaccinul BCG influențează procesele inflamatorii din creier.

Potrivit ipotezei cercetătorilor, anumite celule imunitare din sistemul nervos central ar putea deveni mai eficiente în gestionarea acumulărilor de proteine asociate bolii Alzheimer, limitând în același timp inflamația excesivă care contribuie la deteriorarea țesutului cerebral.

Descoperirea este susținută indirect și de rezultatele unor cercetări observaționale anterioare efectuate pe oameni.

În studiile care au urmărit pacienți tratați cu BCG pentru cancer de vezică urinară fără invazie musculară, cercetătorii au identificat asocieri între administrarea imunoterapiei și un risc mai mic de apariție a demenței.

Reducerea relativă a riscului observată în aceste cercetări a variat între 12% și 78%, în funcție de studiu și de caracteristicile populației analizate. Perioadele de monitorizare au fost cuprinse între trei și 15 ani.

Barbara Slusher, profesoară de neurologie la Johns Hopkins University School of Medicine și una dintre autoarele cercetării, apreciază că noile rezultate ar putea ajuta la identificarea unor strategii de prevenire a bolii Alzheimer, printr-o mai bună înțelegere a relației dintre sistemul imunitar și degenerarea cerebrală.

Pentru a stabili dacă vaccinul BCG poate oferi protecție împotriva demenței la oameni, sunt necesare studii clinice suplimentare, care să evalueze eficacitatea, siguranța, dozele și momentul optim al administrării.

În prezent, BCG nu este un tratament aprobat pentru prevenirea bolii Alzheimer, iar rezultatele experimentelor pe șoareci nu justifică administrarea vaccinului în acest scop în afara studiilor clinice.

Cuvinte cheie: vaccin impotriva dementei, prevenirea bolii alzheimer, studiu dementa, vaccin tuberculoza, johns hopkins, protectia creierului, vaccin alzheimer

Urmărește-ne pe Google News

Citește și

Folosim cookie-uri pentru statistici anonime despre vizitatori, ca să înțelegem ce se citește. Mai multe detalii