Bolojan, bilanțul guvernării la plecarea de la Palatul Victoria: „Am preluat o țară cu spatele la zid”. Acuzații grave la adresa PSD

Ilie Bolojan și-a prezentat luni, 19 octombrie, bilanțul celor aproape 16 luni petrecute la conducerea Guvernului, cu o zi înainte ca Parlamentul să voteze învestirea Cabinetului Luca Niculescu.

Premierul aflat la final de mandat a apărat măsurile economice controversate adoptate de Executiv, susținând că acestea au fost necesare pentru a evita o criză financiară majoră.

Într-un discurs marcat de explicații privind majorarea TVA, reducerea cheltuielilor publice și încetinirea economiei, Bolojan a recunoscut că deciziile Guvernului au afectat direct nivelul de trai al populației.

Totodată, liderul PNL a lansat acuzații la adresa PSD, fostul partener de guvernare, pe care îl consideră responsabil pentru întârzierea unor reforme și pentru blocarea unor măsuri asumate în relația cu instituțiile europene.

„Am preluat o țară cu spatele la zid, cu un deficit record nu doar bugetar, dar și de încredere”, a declarat Ilie Bolojan.

Acesta a susținut că lasă viitorului Executiv o economie aflată pe drumul stabilizării, chiar dacă procesul de ajustare bugetară a presupus costuri sociale importante.

Bolojan explică majorarea TVA și sacrificiile românilor: „Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici”

Ilie Bolojan a descris situația economică pe care a găsit-o la preluarea mandatului drept una dintre cele mai dificile din ultimii ani.

Potrivit lui Bolojan, România avea un deficit bugetar de 9,3%, o creștere economică dependentă de consumul finanțat prin împrumuturi și un Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) afectat de întârzieri.

Premierul a afirmat că, în acel moment, exista inclusiv riscul unei crize de finanțare a statului, pe fondul deteriorării încrederii piețelor financiare și a Comisiei Europene.

În aceste condiții, Guvernul a decis majorarea TVA și adoptarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor.

„Am fost obligați să începem prin majorarea TVA”, a explicat Bolojan, argumentând că statul avea nevoie urgentă de venituri suplimentare pentru diminuarea deficitului.

Premierul a recunoscut că măsurile au afectat puterea de cumpărare și au obligat numeroase familii să își reorganizeze bugetele.

„Unele decizii au fost grele. Știu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care și-a recalculat cheltuielile și a simțit o scădere a nivelului de trai.”

Bolojan a insistat că rezultatele economice trebuie evaluate și prin efectele asupra vieții de zi cu zi, nu doar prin indicatorii bugetari.

„Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici. Ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă.”

Premierul le-a mulțumit românilor pentru eforturile suportate în perioada ajustărilor fiscale, susținând că sacrificiile au contribuit la stabilizarea finanțelor publice.

„Le mulțumesc tuturor românilor pentru că au avut de dus greul în această perioadă.”

În sprijinul bilanțului său, Bolojan a prezentat mai multe cifre privind execuția bugetară din primele opt luni ale anului 2026.

Potrivit datelor invocate de premier, deficitul bugetar a ajuns la 78,5 miliarde de lei, comparativ cu 102,5 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut. Reducerea ar reprezenta 1,53 puncte procentuale.

În același interval, investițiile publice ar fi crescut de la 82 de miliarde la 107 miliarde de lei, o majorare de 25 de miliarde de lei, peste două treimi din valoare fiind reprezentate de plăți prin proiecte europene.

Cheltuielile de personal au însumat 122 de miliarde de lei, cu 4,3 miliarde mai puțin față de primele opt luni din 2025, conform bilanțului prezentat.

Bolojan a susținut și că măsurile adoptate au contribuit la evitarea unei retrogradări a ratingului suveran al României, menținând posibilitatea finanțării deficitului.

Premierul a admis însă că ajustarea fiscală a venit la pachet cu o scădere a consumului și cu o pierdere de ritm a creșterii economice.

În opinia sa, modelul anterior, bazat pe stimularea consumului prin împrumuturi, nu putea fi susținut pe termen lung.

„De fapt, acest consum, stimulat cu bani împrumutați, a fost unul de tip toxic și în felul acesta am ieșit din această minciună.”

Bolojan a explicat că datoria publică a continuat să crească, inclusiv din cauza costurilor ridicate ale împrumuturilor contractate în anii precedenți, în timp ce inflația a fost influențată atât de măsurile interne, cât și de crizele externe.

Atac la PSD pentru blocarea reformelor. Bolojan susține că România putea încasa aproape integral granturile PNRR

Unul dintre cele mai dure pasaje ale discursului a vizat relația cu PSD, partid pe care Ilie Bolojan îl acuză că a întârziat reformele asumate de coaliție.

Premierul a susținut că Executivul a preluat un PNRR blocat, cu proiecte supracontractate și întârzieri care puneau în pericol accesarea fondurilor europene.

Potrivit bilanțului prezentat, România a primit până acum 65% din valoarea PNRR, iar alte două cereri de plată se află în analiza Comisiei Europene.

Bolojan a afirmat că încasarea acestora ar ridica nivelul finanțării la aproximativ 90% din granturile alocate inițial.

El a pus însă pe seama PSD ratarea unui rezultat și mai bun.

„Procentul ar fi fost aproape de 100% dacă PSD nu ar fi blocat adoptarea în lună august a Legii salarizării unitare.”

Afirmația reprezintă evaluarea politică a premierului privind responsabilitatea fostului partener de coaliție.

Bolojan a susținut că blocajele au afectat și alte proiecte importante, inclusiv reforma administrației publice, care ar fi fost amânată luni întregi.

„PSD, văzând că programul de guvernare era pus în practică, a început să saboteze guvernul și să tergiverseze lucrurile.”

Premierul a afirmat că întârzierile au fost provocate de rezistența unor grupuri de interese față de schimbările propuse.

Printre reformele pe care le consideră necesare și pe care le lasă în responsabilitatea viitorului Guvern se numără reducerea structurilor administrative inutile, diminuarea numărului de posturi nejustificate, limitarea privilegiilor și introducerea unor criterii de performanță în companiile de stat.

Bolojan a menționat și reforma pensiilor magistraților, digitalizarea serviciilor publice, reducerea birocrației și reorganizarea instituțiilor finanțate din bani publici.

El a insistat că obiectivul său nu a fost sancționarea angajaților din sectorul public, ci eliminarea cheltuielilor nejustificate.

„Am pornit un război împotriva risipei, a sinecurilor și a instituțiilor care consumă resurse fără să ofere servicii. Nu am dus un război împotriva bugetarilor corecți.”

Bilanțul vine într-un moment de schimbare politică. PNL se pregătește să treacă în opoziție, iar reprezentanții partidului care ocupă funcții numite politic în administrație au fost chemați să demisioneze.

Marți, 20 octombrie, Parlamentul urmează să voteze învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu, care are nevoie de cel puțin 233 de voturi.