Călin Georgescu, din arestul preventiv la domiciliu. DIICOT pregătește contestația

Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, ar putea părăsi în curând Arestul Central. Tribunalul București a decis, marți, 13 octombrie, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile.

Această schimbare de regim juridic nu este însă definitivă. Procurorii din cadrul DIICOT au anunțat deja intenția de a contesta hotărârea instanței. În schimb, Georgescu a acceptat decizia și nu va formula nicio cale de atac împotriva acesteia, conform surselor judiciare.

„Prin încheierea din data de 13.10.2026, pronunțată în dosarul nr. 41685/3/2026 al Tribunalului București, s-a admis cererea formulată de inculpatul G.C. de înlocuire a măsurii preventive, prin care s-a dispus înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu”, a precizat instanța în motivarea deciziei sale.

Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul va avea obligația de a nu părăsi imobilul fără acordul organelor judiciare. De asemenea, acesta are interdicția de a comunica cu persoana vătămată, martorii sau alți participanți la comiterea faptelor descrise în dosarul instrumentat de procurori.

Această hotărâre vine după un parcurs judiciar oscilant. La finalul lunii septembrie, Curtea de Apel București decisese arestarea preventivă, invocând suspiciuni privind posibile planuri de părăsire a țării și acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Procurorii DIICOT îl acuză pe Călin Georgescu că ar fi participat la înșelarea unui om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro, printr-o grupare activă în România și Marea Britanie începând cu anul 2021. Ancheta a implicat și percheziții informatice asupra dispozitivelor ridicate de la locuința sa din Mogoșoaia.

Pe lângă acest dosar, fostul candidat se confruntă cu alte două procese penale aflate pe rolul instanțelor. Unul dintre acestea vizează acuzații de acțiuni împotriva ordinii constituționale, în timp ce al doilea privește promovarea unor persoane vinovate de crime de război și propagandă legionară.