Ce se întâmplă cu banii din contul bancar dacă titularul moare. Cine îi moștenește și cum pot fi retrași

Un aspect important pentru familiile persoanelor decedate este că simpla posesie a cardului bancar sau cunoașterea codului PIN nu oferă dreptul de a retrage banii. Nici soțul supraviețuitor și nici copiii nu pot utiliza automat contul persoanei decedate, chiar dacă sunt moștenitori legali.

Situația poate fi diferită în cazul conturilor comune sau al sumelor care reprezintă bunuri comune ale soților. În aceste cazuri, trebuie stabilită mai întâi partea care aparținea persoanei decedate și care urmează să fie inclusă în succesiune.

Citește și: Ce acte sunt necesare pentru dosarul de pensie în 2026. Documentele obligatorii și termenul de depunere

Când blochează banca un cont și cine poate primi banii

În România, contul bancar nu este blocat neapărat în momentul în care titularul moare. Banca trebuie mai întâi să afle despre deces, de regulă prin prezentarea certificatului de deces de către familie sau printr-o notificare oficială.

De exemplu, Banca Transilvania precizează că blochează conturile imediat după ce primește informația privind decesul titularului. Ulterior, sumele pot fi accesate în baza unui certificat de moștenitor sau a unei hotărâri judecătorești.

Banii existenți în conturile curente și în depozitele bancare intră în succesiune, în măsura în care aparțineau persoanei decedate. Moștenitorii îi pot primi potrivit cotelor succesorale stabilite prin lege sau testament.

Soțul supraviețuitor nu primește automat întreaga sumă, iar copiii nu au dreptul să retragă individual economiile părintelui înainte de îndeplinirea procedurilor legale.

Potrivit articolului 2187 din Codul civil, până la efectuarea partajului, moștenitorii sunt considerați titulari coindivizari ai contului. Aceasta înseamnă că drepturile asupra sumelor sunt exercitate în comun, în condițiile legii.

În cazul în care există mai mulți moștenitori, banca poate solicita acordul tuturor pentru eliberarea banilor, în funcție de documentele succesorale și de situația juridică a contului.

O situație aparte apare atunci când banii din cont au fost economisiți în timpul căsătoriei și reprezintă bunuri comune. În acest caz, înainte de împărțirea moștenirii, trebuie stabilită partea care aparține soțului supraviețuitor.

Citește și: Cum verifici dacă angajatorul îți plătește contribuțiile la stat. Ce trebuie să știe salariații

Ce acte sunt necesare pentru retragerea banilor după deces

Pentru a intra în posesia sumelor, moștenitorii trebuie să parcurgă procedura succesorală, de regulă în fața unui notar public.

Primul document necesar este certificatul de deces, prin care familia poate informa banca despre situația titularului.

Ulterior, notarul stabilește persoanele care au dreptul la moștenire și cotele care le revin. Pentru aceasta pot fi necesare actele de identitate, certificatele de naștere și de căsătorie, testamentul, dacă există, și alte documente relevante.

Notarul poate solicita instituțiilor bancare informații despre conturile și depozitele persoanei decedate, pentru identificarea sumelor care trebuie incluse în succesiune.

După finalizarea procedurii, moștenitorii prezintă băncii certificatul de moștenitor sau hotărârea judecătorească relevantă, împreună cu actele de identitate și celelalte documente solicitate.

În cazul Băncii Transilvania, accesul la fonduri este permis pe baza certificatului de moștenitor, indiferent dacă succesiunea este legală sau testamentară, ori a unei hotărâri judecătorești.

Un detaliu important privește persoanele împuternicite să folosească un cont. Chiar dacă titularul le-a acordat dreptul să efectueze retrageri în timpul vieții, împuternicirea încetează, ca regulă, odată cu decesul acestuia.

Citește și: Ce se întâmplă cu banii românilor din 2027. Schimbări la salarii, pensii, taxe și puterea de cumpărare

Prin urmare, faptul că un membru al familiei deține cardul, cunoaște PIN-ul sau are acces la aplicația bancară nu îi conferă dreptul să folosească banii după moartea titularului.

Retragerile efectuate fără drept pot genera obligația de restituire a sumelor și, în funcție de împrejurări, alte consecințe juridice.

O altă problemă apare atunci când familia nu știe la ce bancă avea persoana decedată economii. În această situație, informațiile pot fi solicitate prin procedura succesorală.

În plus, prin Decizia nr. 9 din 20 mai 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că moștenitorii pot obține informații bancare protejate de secretul bancar, referitoare la perioada anterioară decesului, dacă justifică scopul solicitării.

În schimb, informațiile despre soldul contului la data decesului sunt supuse unui regim diferit, deoarece moștenitorii dobândesc drepturi asupra contului în condițiile legii.

În cazul în care persoana decedată avea și credite sau alte datorii, acestea trebuie avute în vedere la stabilirea patrimoniului succesoral. Acceptarea moștenirii presupune și preluarea obligațiilor succesorale, în limitele și condițiile prevăzute de Codul civil.