Ce se întâmplă cu organismul dacă stai pe scaun 8 ore pe zi. Riscurile care apar în timp

Milioane de oameni petrec cea mai mare parte a programului de lucru în fața unui calculator, fără să se ridice de pe scaun decât pentru câteva minute. Deși această rutină poate părea lipsită de riscuri imediate, cercetările arată că timpul îndelungat petrecut în poziție șezândă este asociat cu mai multe probleme de sănătate.

Nu doar numărul total de ore contează, ci și felul în care acestea sunt distribuite. Opt ore de stat pe scaun, întrerupte periodic de mers sau de alte activități fizice, nu au neapărat aceleași efecte ca opt ore petrecute aproape fără întrerupere în aceeași poziție.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă adulților să limiteze timpul sedentar și să îl înlocuiască, atunci când este posibil, cu activitate fizică. Chiar și mișcarea de intensitate redusă poate aduce beneficii față de menținerea unei poziții sedentare.

Citește și: De ce ne trezim uneori cu mâinile amorțite. Când este normal și ce probleme de sănătate poate ascunde

Cum afectează statul prelungit pe scaun coloana, circulația și metabolismul

Una dintre cele mai frecvente probleme asociate muncii la birou este disconfortul musculoscheletal. Menținerea aceleiași poziții pentru perioade lungi poate contribui la rigiditate musculară și la apariția durerilor în zona lombară, cervicală sau a umerilor.

Poziția capului aplecat spre monitor, lipsa sprijinului pentru spate și înălțimea nepotrivită a biroului pot accentua disconfortul.

În timpul șederii prelungite, mușchii picioarelor sunt utilizați mai puțin decât în timpul mersului. Această reducere a activității musculare poate influența circulația venoasă și poate favoriza senzația de picioare grele sau umflate la unele persoane.

Imobilitatea prelungită poate contribui și la formarea cheagurilor de sânge în venele profunde, în special la persoanele care prezintă factori suplimentari de risc.

Statul îndelungat pe scaun influențează și modul în care organismul gestionează energia. Mușchii consumă mai puțină energie în repaus, iar perioadele sedentare prelungite pot afecta temporar reglarea glicemiei după masă.

În timp, un nivel ridicat de sedentarism este asociat cu un risc mai mare de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare, în special atunci când este însoțit de activitate fizică insuficientă.

De asemenea, reducerea consumului zilnic de energie poate contribui la creșterea în greutate, dacă aportul alimentar depășește necesarul organismului.

Citește și: De ce amețim când ne ridicăm brusc din pat. Ce se întâmplă în organism și când trebuie să ne îngrijorăm

Cercetările epidemiologice au identificat și o asociere între timpul sedentar foarte ridicat și un risc crescut de mortalitate prematură.

Cât de des ar trebui să te ridici de pe scaun și ce exerciții poți face

Reducerea timpului petrecut fără mișcare nu presupune neapărat schimbarea locului de muncă sau practicarea unui sport intens.

O metodă simplă este introducerea unor pauze scurte de mișcare pe parcursul programului. Ridicarea de pe scaun la fiecare 30-60 de minute și mersul timp de câteva minute reprezintă o strategie practică pentru întreruperea sedentarismului.

Mersul până la un coleg în locul trimiterii unui mesaj, folosirea scărilor sau efectuarea unei scurte plimbări în pauza de masă pot crește timpul zilnic de activitate fizică.

Pentru persoanele care lucrează la calculator, ajustarea poziției monitorului și a scaunului poate contribui la reducerea disconfortului. Ecranul trebuie poziționat astfel încât privirea să rămână confortabilă, iar picioarele să aibă un sprijin stabil.

Citește și: Ce se întâmplă în organism dacă bei apă imediat după trezire. Cum influențează hidratarea de dimineață

Alternarea poziției șezând cu cea în picioare poate fi utilă, dar simpla înlocuire a scaunului cu un birou reglabil nu oferă toate beneficiile mersului sau ale exercițiilor fizice.

OMS recomandă adulților între 150 și 300 de minute de activitate fizică aerobică de intensitate moderată pe săptămână sau între 75 și 150 de minute de activitate intensă. Sunt recomandate și exerciții de întărire musculară în cel puțin două zile pe săptămână.

Activitatea fizică regulată poate reduce o parte dintre riscurile asociate timpului îndelungat petrecut pe scaun.