CEDO îi dă dreptate lui Bolojan în disputa cu magistrații privind restanțele salariale. PNL: "Bolojan a avut dreptate"

Partidul Național Liberal consideră că hotărârea pronunțată joi, 22 octombrie, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) confirmă poziția susținută de Ilie Bolojan în disputa dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților.

Reacția liberalilor vine după ce un complet format din șapte judecători ai instanței europene a respins definitiv cererile formulate în 2024 de magistrați români care reclamau neplata integrală a sumelor restante, considerându-le „vădit neîntemeiate”.

Într-un comunicat oficial, PNL interpretează hotărârea drept o confirmare a dreptului autorităților executive și legislative de a stabili prioritățile bugetare, în limitele obligațiilor legale și ale constrângerilor economice.

„Partidul Naţional Liberal constată astfel justeţea poziţiei precedentului Executiv şi consideră că decizia CEDO întăreşte separaţia puterilor în stat atunci când vine vorba despre folosirea fondurilor publice. CEDO confirmă un principiu pe care premierul Ilie Bolojan l-a apărat consecvent: deciziile privind alocarea resurselor publice aparţin Guvernului şi Parlamentului, nu instanţelor judecătoreşti”, transmite Partidul Național Liberal (PNL).

Formațiunea susține că măsurile de eșalonare și reeșalonare a plăților au urmărit protejarea echilibrului bugetar, într-o perioadă în care statul s-a confruntat cu presiuni financiare importante.

Ce a decis CEDO în procesul privind restanțele salariale ale magistraților

În motivarea hotărârii, instanța europeană a analizat contextul economic și bugetar în care autoritățile române au decis plata etapizată a sumelor datorate în baza hotărârilor judecătorești.

CEDO a făcut referire la „circumstanţe excepţionale şi constrângeri economice şi bugetare” pe care autoritățile au fost nevoite „să le gestioneze într-o conjunctură economică dificilă”.

Judecătorii europeni au luat în considerare faptul că statul a aplicat ajustări succesive pentru a permite executarea progresivă a obligațiilor de plată, concomitent cu măsurile de redresare a finanțelor publice.

„În acest context de criză economică acută şi de durată şi în ciuda resurselor financiare insuficiente, autorităţile interne sunt cele care au pus în aplicare o serie de ajustări succesive care au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătoreşti, în paralel cu aplicarea unei politici de redresare pe termen lung a finanţelor publice”, se arată în motivarea CEDO.

Hotărârea privește circumstanțele concrete ale cauzelor examinate și nu echivalează cu o autorizare generală a Guvernului de a ignora sau modifica discreționar obligațiile stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.

Un alt aspect evidențiat de instanța europeană privește posibilele conflicte de interese în situațiile în care judecătorii naționali se pronunță asupra unor drepturi salariale de care ar putea beneficia personal.

Potrivit motivării citate, acești magistrați erau „susceptibili” de a genera „un conflict de interese”, deoarece „interesul lor patrimonial personal putând interfera cu exercitarea imparţială a funcţiilor lor judiciare”.

Observația CEDO vizează riscul afectării imparțialității în asemenea situații, fără a reprezenta, prin ea însăși, constatarea unui conflict de interese individual în cazul fiecărui magistrat.

PNL cere măsuri pentru evitarea conflictelor de interese în justiție

Liberalii consideră că observațiile instanței europene ar trebui să determine o analiză instituțională privind modul în care sunt soluționate litigiile referitoare la drepturile salariale ale magistraților.

„CEDO a constatat astfel îndreptăţirea deplină a Guvernului României de a lua măsurile bugetare necesare în interesul statului. Mai mult, CEDO atrage atenţia asupra riscului unor conflicte de interese atunci când magistraţii pronunţă hotărâri care-i avantajează direct, privind drepturi salariale de care beneficiază ei înşişi”, susține PNL.

Formațiunea apreciază că această problemă trebuie examinată de instituțiile sistemului judiciar și că sunt necesare soluții pentru prevenirea unor asemenea situații.

În același timp, PNL afirmă că independența justiției și respectarea hotărârilor judecătorești rămân principii fundamentale ale statului de drept, dar trebuie armonizate cu separația puterilor și responsabilitatea administrării fondurilor publice.

„Ilie Bolojan a avut dreptate să apere competenţele constituţionale ale Guvernului şi interesul general, chiar şi atunci când această poziţie a generat un conflict cu conducerea ÎCCJ”, menționează PNL.