De ce tot mai mulți români se confruntă cu probleme de somn. Stresul și grijile financiare afectează odihna

Ce arată cercetările despre somnul românilor

Un studiu publicat în octombrie 2024 în revista Brain Sciences a analizat calitatea somnului în România, folosind un chestionar online completat de 2.243 de adulți în 2023. Cercetătorii au constatat că dificultățile de somn erau mai pronunțate în rândul femeilor, al persoanelor din mediul urban și al participanților cu vârste mai înaintate. Studiul a evidențiat și utilizarea frecventă a dispozitivelor electronice înainte de culcare, însă caracterul voluntar al sondajului limitează posibilitatea generalizării rezultatelor la întreaga populație.

În martie 2026, cu ocazia Zilei Mondiale a Somnului, medicul Oana Deleanu, președinta Secțiunii de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă din cadrul Societății Române de Pneumologie, a atras atenția asupra efectelor somnului insuficient asupra sănătății cardiovasculare și metabolice. Specialistul a explicat că tulburările de somn pot rămâne nediagnosticate deoarece multe persoane nu recunosc simptomele sau le consideră neimportante.

Tot mai mulți români vorbesc despre dificultățile de a adormi, trezirile repetate în timpul nopții și senzația de oboseală care persistă chiar și după mai multe ore petrecute în pat. Problemele sunt asociate cu stresul cotidian, presiunile financiare, obiceiurile de seară și anumite afecțiuni medicale.

Citește și: Melatonina, asociată cu un risc mai mare de insuficiență cardiacă. Ce arată un studiu pe 130.000 de adulți

Un studiu național privind calitatea somnului, realizat de Institutul RoNeuro împreună cu Confort Merino și prezentat în 2025, arată că unul din trei respondenți se confruntă cu probleme de somn. Totodată, 67% au declarat că stresul, anxietatea sau alte dificultăți emoționale le afectează odihna.

O cercetare separată, realizată de Reveal Marketing Research pentru XTB România și publicată în martie 2026, indică o legătură între îngrijorările financiare și calitatea somnului. Potrivit rezultatelor, 85% dintre respondenți au declarat că problemele legate de bani le-au afectat somnul cel puțin o dată în luna precedentă.

Aceste rezultate descriu situația persoanelor chestionate, dar nu demonstrează, prin ele însele, că numărul românilor cu insomnie a crescut de la un an la altul. Pentru confirmarea unei asemenea tendințe ar fi necesare cercetări comparabile, realizate periodic.

Stresul, telefoanele și programul de lucru pot perturba somnul

Stresul reprezintă unul dintre factorii care pot împiedica organismul să intre și să rămână într-o stare de odihnă. Grijile legate de locul de muncă, plata facturilor, credite sau responsabilitățile familiale pot menține o stare de alertă chiar și după încheierea activităților zilnice.

Citește și: Cum își dau seama românii că sunt dependenți de Facebook. Cele 9 semne pe care mulți le ignoră

În studiul financiar publicat în martie 2026, creșterea prețurilor la produsele esențiale a fost indicată drept principala sursă de stres financiar de 36% dintre respondenți. Alte 19% dintre persoanele chestionate au menționat cheltuielile neplanificate, precum reparațiile sau urgențele medicale.

Pe lângă stres, utilizarea telefoanelor și a altor dispozitive electronice înainte de culcare poate influența odihna. Lumina puternică, notificările și conținutul care solicită atenția pot întârzia momentul adormirii.

Un studiu publicat în revista științifică Brain Sciences în octombrie 2024, pe baza unui sondaj online realizat în România, a identificat utilizarea dispozitivelor electronice și privitul la televizor printre activitățile frecvente înainte de culcare. Cercetarea a inclus 2.243 de chestionare complete și a analizat diferențele de calitate a somnului în funcție de vârstă, sex și mediul de rezidență.

Programul de lucru în schimburi, orele neregulate de culcare, consumul de cafeină seara și alcoolul pot contribui, de asemenea, la fragmentarea somnului.

Potrivit Institutelor Naționale de Sănătate din Statele Unite, modificările frecvente ale programului, zgomotul, lumina din dormitor și anumite medicamente se numără printre factorii care pot favoriza insomnia.

Când problemele de somn pot ascunde o afecțiune medicală

Dificultățile de somn nu sunt provocate întotdeauna de stres sau de obiceiurile zilnice. Uneori, trezirile repetate pot fi asociate cu apneea obstructivă în somn, refluxul gastroesofagian, durerile cronice sau alte probleme medicale.

Apneea în somn se caracterizează prin întreruperi repetate ale respirației în timpul nopții. Persoanele afectate pot sforăi puternic, se pot trezi cu senzație de sufocare și pot prezenta somnolență accentuată în timpul zilei.

Insomnia poate apărea și în asociere cu anxietatea, depresia, schimbările hormonale sau administrarea anumitor medicamente.

Specialiștii disting între episoadele ocazionale de somn insuficient și insomnia cronică. Aceasta din urmă presupune dificultăți de adormire sau de menținere a somnului de cel puțin trei ori pe săptămână, timp de minimum trei luni, cu efecte asupra activităților zilnice.

Majoritatea adulților au nevoie de aproximativ șapte până la nouă ore de somn pe noapte, deși necesarul individual poate varia. Durata nu este singurul criteriu important: contează și continuitatea somnului și felul în care persoana se simte în timpul zilei.

Pentru reducerea problemelor de somn, medicii recomandă menținerea unor ore relativ constante de culcare și trezire, limitarea cafeinei în a doua parte a zilei, reducerea consumului de alcool și păstrarea unui mediu liniștit, întunecat și confortabil în dormitor.

Citește și: Somnul de după-amiază, un obicei al multor români. Câte minute recomandă specialiștii și când devine riscant

Atunci când dificultățile persistă, afectează activitatea zilnică sau sunt însoțite de sforăit puternic și pauze respiratorii, este indicată evaluarea medicală. Pentru insomnia cronică, terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie reprezintă tratamentul de primă linie.