Epidemia de Ebola se extinde în Africa. Ce risc există pentru România și ce avertizează experții europeni

Autoritățile sanitare africane încearcă să limiteze răspândirea virusului Ebola, după identificarea unor cazuri în Kenya și Nigeria, pe fondul epidemiei care continuă să afecteze Republica Democratică Congo (RDC). Evoluția situației a determinat Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) să reevalueze riscurile pentru populația Uniunii Europene, inclusiv pentru România.

Potrivit evaluării ECDC prezentate în material, în Kenya au fost confirmate nouă cazuri de infectare, dintre care unul s-a soldat cu decesul pacientului. Prima persoană diagnosticată călătorise din Republica Democratică Congo și tranzitase Uganda înainte de a ajunge în Kenya.

Celelalte opt îmbolnăviri au fost identificate în rândul persoanelor care intraseră în contact direct cu primul pacient. Este vorba despre patru membri ai familiei și patru lucrători sanitari.

Toți cei opt se aflau deja în carantină în momentul apariției simptomelor, iar autoritățile nu au identificat, până la data evaluării, dovezi privind transmiterea virusului în afara acestui grup.

În Nigeria, autoritățile au raportat un caz importat în capitala Abuja, la o persoană care călătorise din Uganda. Pacientul a fost izolat și primește îngrijiri medicale, în timp ce 44 de persoane care au intrat în contact cu acesta sunt monitorizate pentru identificarea eventualelor infecții.

Situația cea mai gravă rămâne în Republica Democratică Congo. Conform datelor atribuite Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), până la 20 octombrie au fost raportate 9.704 cazuri confirmate și 4.687 de decese.

Aceste cifre corespund unei rate a deceselor de aproximativ 48% în rândul cazurilor confirmate. Epidemia afectează 66 de zone sanitare din opt provincii, iar transmiterea virusului continuă în mai multe regiuni.

Cât de mare este riscul de Ebola pentru România și ce măsuri recomandă ECDC

Potrivit evaluării europene prezentate, riscul general pentru populația Uniunii Europene și a Spațiului Economic European este considerat foarte scăzut. România se încadrează în aceeași categorie de risc ca celelalte state membre.

Pentru persoanele care locuiesc sau călătoresc în regiunile afectate din Kenya și Nigeria, ECDC estimează o probabilitate scăzută de infectare, cu condiția respectării măsurilor de precauție.

Experții europeni apreciază că inclusiv în eventualitatea în care o persoană infectată ar ajunge pe teritoriul Uniunii Europene, probabilitatea transmiterii secundare și a apariției unei răspândiri susținute a virusului rămâne foarte scăzută.

Această evaluare se bazează pe capacitatea sistemelor medicale europene de a identifica rapid cazurile suspecte, de a izola pacienții și de a aplica măsurile necesare pentru prevenirea transmiterii.

ECDC recomandă autorităților sanitare să mențină funcționale capacitățile de diagnostic de laborator și să informeze personalul medical cu privire la simptomele bolii și procedurile de protecție.

Spitalele trebuie să fie pregătite pentru identificarea și gestionarea în condiții de siguranță a eventualelor cazuri importate, astfel încât pacienții să primească îngrijiri fără a expune personalul medical sau alte persoane la riscul infectării.

Conform informațiilor din evaluare, agenția europeană nu a recomandat restricții de călătorie către sau dinspre Kenya și Nigeria.

Cum se transmite virusul Ebola și de ce nu există vaccin pentru această variantă

Epidemia descrisă în evaluare este atribuită virusului Bundibugyo, unul dintre virusurile care pot provoca boala Ebola, o infecție severă ce poate evolua rapid și poate afecta mai multe organe.

Printre primele simptome se numără febra, oboseala accentuată și durerile musculare. În formele grave, boala poate provoca deteriorarea funcțiilor organelor și complicații care pun viața în pericol.

Virusul se transmite prin contact direct cu sângele sau alte fluide biologice ale persoanelor infectate, dar și prin atingerea unor obiecte ori materiale contaminate.

Perioada de incubație este cuprinsă între două și 21 de zile. Persoanele infectate devin contagioase după apariția simptomelor, ceea ce face ca identificarea rapidă a cazurilor și monitorizarea contacților să fie esențiale pentru limitarea răspândirii.

Pentru boala provocată de virusul Bundibugyo nu există, potrivit informațiilor prezentate, vaccinuri sau tratamente specifice autorizate.

Îngrijirea pacienților se bazează pe tratament de susținere, destinat menținerii funcțiilor organismului și gestionării complicațiilor.

Măsurile de control includ izolarea persoanelor infectate, identificarea celor care au intrat în contact cu pacienții și supravegherea acestora pe durata perioadei de incubație.

Organizația Mondială a Sănătății și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor continuă monitorizarea epidemiologică și colaborarea cu autoritățile sanitare africane pentru limitarea focarelor.