Pensii pentru românii care au muncit în străinătate. Noua regulă care ar putea elimina întârzierile

Românii care au muncit și au plătit contribuții sociale în mai multe țări ar putea beneficia de o procedură mai rapidă pentru stabilirea și plata pensiilor. O inițiativă legislativă aflată în consultare publică la Senat propune modificarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, astfel încât întârzierile în transmiterea documentelor din străinătate să nu mai blocheze automat soluționarea dosarelor.

În prezent, persoanele care au acumulat perioade de asigurare în România și în alte state pot întâmpina dificultăți la pensionare din cauza timpului necesar pentru verificarea contribuțiilor realizate peste hotare, potrivit Mediafax.

Inițiatorii proiectului urmăresc introducerea unor reguli unitare pentru casele teritoriale de pensii și posibilitatea acordării provizorii a drepturilor, pe baza documentelor deja disponibile.

Citește și: Pensiile ar putea crește de două ori în 2027. Câți bani ar primi pensionarii în plus de la 1 ianuarie

Românii ar putea primi pensia înainte de sosirea tuturor documentelor din străinătate

Una dintre principalele modificări propuse prevede ca instituțiile teritoriale de pensii să poată admite provizoriu cererile persoanelor care îndeplinesc condițiile legale de pensionare, chiar dacă anumite informații din străinătate nu au fost încă transmise.

Măsura s-ar aplica în situațiile în care documentele existente în dosar sunt suficiente pentru stabilirea dreptului la pensie.

Astfel, persoanele care au lucrat în România și în alte țări ar putea începe să primească sumele calculate pe baza informațiilor disponibile, fără să mai aștepte finalizarea tuturor verificărilor internaționale.

După primirea documentelor restante, casa teritorială de pensii ar urma să recalculeze drepturile și să emită o decizie definitivă.

Termen de 45 de zile pentru soluționarea dosarelor

Proiectul stabilește și un termen de maximum 45 de zile în care casele teritoriale de pensii trebuie să admită sau să respingă cererile care necesită verificarea contribuțiilor realizate în alte state.

Termenul ar urma să fie calculat de la data primirii tuturor informațiilor și documentelor necesare de la instituțiile străine, nu de la momentul depunerii inițiale a cererii.

Inițiativa prevede și posibilitatea prelungirii acestui interval cu încă 30 de zile, în cazurile în care sunt necesare verificări suplimentare sau documente adiționale.

Casa Națională de Pensii ar urma să introducă reguli comune

O altă prevedere vizează uniformizarea modului în care instituțiile românești solicită și urmăresc obținerea documentelor din străinătate.

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) ar trebui să elaboreze o procedură obligatorie pentru toate casele teritoriale, în maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Aceasta ar urma să stabilească intervalele și frecvența cu care solicitările către autoritățile străine trebuie repetate atunci când răspunsurile întârzie.

Inițiatorii susțin că, în prezent, există diferențe între practicile aplicate de casele de pensii. Unele instituții emit deja decizii provizorii, în timp ce altele amână soluționarea dosarelor până la primirea tuturor documentelor.

Avocatul Poporului a semnalat întârzieri de peste șase luni la dosarele de pensie

Necesitatea modificărilor este justificată inclusiv prin concluziile unui raport publicat de Avocatul Poporului în 2025.

Documentul semnalează întârzieri în soluționarea cererilor de pensionare ale persoanelor care au lucrat în mai multe state, cauzate de dificultățile de comunicare dintre instituțiile responsabile.

Raportul evidențiază și absența unor proceduri unitare pentru gestionarea dosarelor în care documentele externe nu sunt transmise la timp.

În prezent, cererile a căror soluționare depășește șase luni sunt monitorizate lunar, însă nu există reguli comune privind măsurile pe care fiecare casă teritorială trebuie să le ia pentru obținerea informațiilor restante.

Consiliul Economic și Social cere eliminarea prelungirii de 30 de zile

Proiectul a primit aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social (CES), dar instituția a formulat două observații.

Prima se referă la necesitatea corelării termenului de 45 de zile cu perioada de șase luni prevăzută deja de legislație pentru obținerea documentelor de la autoritățile străine.

A doua privește posibilitatea prelungirii termenului de soluționare cu încă 30 de zile.

Reprezentanții CES consideră că această extindere nu este justificată și recomandă eliminarea prevederii din proiect.

Propunerile pot fi transmise până pe 6 noiembrie 2026

Inițiativa legislativă se află în etapa de consultare publică la Senat, iar persoanele interesate pot trimite observații, propuneri și sugestii până la data de 6 noiembrie 2026.

Modificările propuse nu sunt încă în vigoare. Acestea vor putea fi aplicate numai dacă proiectul parcurge procedura parlamentară, este adoptat și intră în vigoare potrivit legii.