Prezență record la alegerile din Israel. Peste 1,2 milioane de oameni au votat în primele ore

Israelienii votează marți, 27 octombrie, pentru alegerea unui nou Parlament, iar primele date oficiale indică o participare ridicată la urne. Potrivit Comitetului Central Electoral, până la ora locală 10:00, prezența la vot a ajuns la 16,68%.

Procentul reprezintă aproximativ 1,2 milioane de alegători din cei 7,3 milioane de cetățeni cu drept de vot.

Conform presei israeliene, este cea mai ridicată participare înregistrată la această oră de la alegerile din 1981, depășind cu 0,78 puncte procentuale nivelul consemnat la scrutinul precedent, din 2022.

Citește și: Alegeri decisive în Israel. Netanyahu își joacă viitorul politic, iar sondajele anunță o luptă strânsă

Alegerile reprezintă primul scrutin parlamentar organizat în Israel după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și conflictele militare care au urmat, relatează Mediafax.

Votul va stabili componența Knessetului, Parlamentul israelian cu 120 de locuri, și va determina posibilitățile de formare a viitorului guvern.

Netanyahu încearcă să obțină un nou mandat. Opoziția este condusă de Gadi Eisenkot

Premierul Benjamin Netanyahu, care a condus Israelul timp de peste 19 ani, încearcă să obțină un nou mandat, într-un context politic marcat de conflictele din Gaza și Iran, tensiunile interne și relațiile cu partenerii internaționali.

Potrivit Reuters, sondajele indică o competiție strânsă între partidul Likud și aliații săi de dreapta, pe de o parte, și un bloc al opoziției format din patru partide, pe de altă parte.

Una dintre principalele figuri ale opoziției este Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și lider al partidului de centru Yashar.

Eisenkot încearcă să atragă alegătorii nemulțumiți de actuala guvernare, în timp ce Netanyahu își concentrează campania asupra modului în care a gestionat conflictele militare și asupra relației sale cu președintele Donald Trump.

Premierul israelian a invocat sprijinul liderului american și a susținut că acesta ar fi pregătit să acționeze pentru eliminarea definitivă a amenințării iraniene, dacă cei doi vor continua să colaboreze.

„Președintele Trump spune că va face acest lucru și că îl va face numai dacă îl facem împreună, noi doi. De aceea vă cer să îl ascultați, să cântăriți cuvintele lui și să votați pentru mine”, a declarat Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, într-un mesaj adresat alegătorilor.

De cealaltă parte, Gadi Eisenkot l-a acuzat pe Netanyahu că folosește frica, minciunile și amenințările în campania electorală.

Fostul șef al armatei israeliene a susținut că Donald Trump va colabora cu orice lider desemnat în urma votului.

Un sondaj realizat pentru Channel 12 și prezentat de The Times of Israel pe 19 octombrie arată că 17% dintre respondenți au declarat că sprijinul oferit de Trump lui Netanyahu îi face mai puțin dispuși să îl voteze pe actualul premier.

Pentru a forma un nou executiv, Netanyahu ar putea avea nevoie din nou de sprijinul liderilor de extremă dreapta Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich, sancționați de unele state occidentale pentru presupusa incitare la violență împotriva palestinienilor.

Alegeri după războaiele din Gaza și Iran. Când vor fi anunțate rezultatele

Scrutinul are loc după o perioadă marcată de atacul Hamas din 7 octombrie 2023, soldat cu aproximativ 1.200 de morți și 251 de persoane luate ostatice.

Ofensiva israeliană declanșată ulterior în Fâșia Gaza a provocat distrugeri extinse și, potrivit autorităților sanitare palestiniene, aproximativ 74.000 de morți.

Israelul a desfășurat operațiuni militare și împotriva Hezbollah în Liban, iar pe 28 februarie 2026 a lansat, împreună cu Statele Unite, o ofensivă împotriva Iranului.

Pentru o parte a opoziției, scrutinul reprezintă și un moment de evaluare politică a responsabilității guvernului pentru deficiențele de securitate care au precedat atacul Hamas.

În privința Iranului, Eisenkot a susținut că viitorul executiv trebuie să împiedice Teheranul să obțină arme nucleare, fie prin mijloace militare, fie printr-o soluție diplomatică susținută de Washington.

Formarea viitorului guvern depinde de distribuția mandatelor în Knesset, unde este necesară o majoritate de cel puțin 61 de locuri.

Un factor important îl poate reprezenta participarea alegătorilor arabi, care ar putea influența numărul mandatelor obținute de partidele arabe și raportul parlamentar dintre cele două blocuri politice.

Deși Eisenkot a exclus formarea unei coaliții cu partidele arabe, analiștii citați în contextul scrutinului consideră posibilă susținerea din exterior a unui guvern minoritar condus de acesta.

Secțiile de votare sunt deschise marți între orele 07:00 și 22:00, ora locală. După închiderea urnelor, televiziunile israeliene vor publica primele sondaje la ieșirea de la vot.

Rezultatele finale sunt așteptate până pe 30 octombrie, iar publicarea oficială este programată pentru 4 noiembrie.

Ulterior, președintele Isaac Herzog va consulta liderii partidelor și va desemna un candidat pentru formarea guvernului. Acesta va avea la dispoziție până la 42 de zile pentru a obține o majoritate parlamentară.

Dacă negocierile eșuează, pot fi desemnați alți candidați. În lipsa unei majorități, Israelul ar putea organiza noi alegeri, iar Netanyahu ar putea rămâne premier interimar până la formarea unui nou executiv.