Putin anunță că Rusia este pregătită să reia negocierile de pace cu Ucraina și SUA. Ce condiții pune Kremlinul

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a transmis un nou semnal privind posibilitatea reluării negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, după discuțiile purtate la Sankt Petersburg cu emisarul american Steve Witkoff. Liderul de la Kremlin susține că Moscova este pregătită să revină la masa tratativelor alături de reprezentanții Kievului și Washingtonului, însă insistă asupra unui acord de pace cuprinzător, nu asupra unei simple încetări temporare a focului.

Declarațiile au fost făcute joi, într-un interviu acordat jurnalistului Pavel Zarubin, de la televiziunea de stat rusă, și au fost relatate vineri de agenția germană dpa.

„Am convenit că suntem pregătiți să reluăm contactele noastre trilaterale”, a declarat Vladimir Putin, președintele Rusiei, referindu-se la formatul diplomatic care reunește Moscova, Kievul și Washingtonul.

Anunțul vine după o nouă rundă de contacte diplomatice desfășurate la nivel înalt. Steve Witkoff s-a întâlnit cu Putin la Sankt Petersburg, la o zi după discuțiile avute cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu oficiali europeni.

Potrivit consilierului prezidențial rus Iuri Ușakov, o nouă rundă de negocieri trilaterale ar putea fi organizată la mijlocul lunii noiembrie. Deocamdată, nu a fost anunțată o dată definitivă și nici locul în care ar urma să se desfășoare întâlnirea.

Putin respinge un armistițiu temporar și cere un acord privind securitatea Rusiei și Ucrainei

Una dintre principalele teme pe care Kremlinul dorește să le aducă în discuție este arhitectura de securitate care ar urma să fie stabilită după încheierea războiului.

Putin a explicat că negocierile ar trebui să ofere garanții atât pentru Ucraina, cât și pentru Rusia, astfel încât eventualul acord să reglementeze relațiile dintre cele două state pe termen lung.

Liderul rus a insistat asupra identificării unei „soluții finale”, respingând din nou varianta unui armistițiu care ar suspenda ostilitățile fără rezolvarea problemelor politice și teritoriale aflate în dispută.

Poziția Moscovei evidențiază una dintre dificultățile majore ale procesului diplomatic: diferența dintre oprirea imediată a luptelor și negocierea unui acord care să stabilească inclusiv condițiile de securitate și statutul teritoriilor ocupate.

Potrivit lui Putin, emisarul american Steve Witkoff ar fi propus ca discuțiile despre viitoarele garanții de securitate pentru Rusia și Ucraina să fie extinse și asupra securității europene.

Președintele rus a declarat că susține, în principiu, această abordare, fără să ofere detalii despre eventualele propuneri concrete.

„Vom vedea cum se dezvoltă situația în următoarele zile”, a mai declarat Putin.

Teritoriile ocupate din Ucraina rămân un obstacol major în calea păcii

În ciuda disponibilității declarate pentru reluarea dialogului, liderul de la Kremlin și-a menținut poziția privind regiunile ucrainene aflate sub ocupație rusă.

Putin a reiterat că nu consideră aceste teritorii ca aparținând Ucrainei, invocând argumente istorice pentru a justifica revendicările Moscovei.

„Poziția mea în această chestiune este, înainte de toate, că acesta nu este teritoriul lor, ci teritoriul Rusiei istorice”, a afirmat președintele rus.

Declarația reflectă poziția Kremlinului, dar nu schimbă statutul juridic internațional al regiunilor respective. Teritoriile ucrainene ocupate de Rusia sunt recunoscute internațional ca parte a Ucrainei, iar anexările proclamate de Moscova nu sunt recunoscute de majoritatea comunității internaționale.

Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, iar problema controlului asupra teritoriilor ocupate continuă să reprezinte unul dintre cele mai dificile puncte ale eventualelor negocieri de pace.

În declarațiile sale, Putin a acuzat din nou conducerea de la Kiev că ar urmări continuarea războiului, susținând că Moscova nu dorește prelungirea conflictului. Aceste afirmații reprezintă poziția liderului rus, în condițiile în care Ucraina continuă să își apere teritoriul în fața invaziei declanșate de Rusia.