Cine cumpără mai multe produse decât are nevoie la supermarket. Ce arată un nou studiu despre tentațiile de la raft

O vizită la supermarket pentru câteva produse se poate transforma într-o sesiune de cumpărături mult mai costisitoare decât ne-am propus. O reducere atractivă, o ciocolată așezată lângă casa de marcat sau o ofertă de tipul „trei la preț de două” sunt suficiente pentru a ne determina să adăugăm în coș lucruri care nu se aflau pe lista inițială.

Deși există convingerea că mersul la cumpărături pe stomacul gol ne face să cheltuim mai mult, un studiu realizat în Olanda arată că lucrurile sunt mai complicate. Scopul vizitei la magazin și vârsta cumpărătorilor pot avea o influență mai mare asupra achizițiilor spontane decât senzația de foame.

Cercetătorii de la Breda University of Applied Sciences au analizat comportamentul a 323 de consumatori și aproape 3.800 de produse înregistrate pe bonurile fiscale. Rezultatele au fost publicate în august 2026, în revista științifică Journal of Retailing and Consumer Services.

Citește și: Cum se pregătesc oamenii pentru o posibilă catastrofă. Provizii pentru 72 de ore sau chiar trei luni

Cine este mai tentat să cumpere produse inutile și ce rol joacă foamea

Analiza nu a identificat o legătură statistică semnificativă între intensitatea senzației de foame și numărul total al produselor cumpărate fără o planificare prealabilă.

Foamea a influențat însă alegerea anumitor categorii de alimente, în special dulciurile și gustările. Pe o scară de la 0 la 10, fiecare punct suplimentar al senzației de foame a fost asociat cu o creștere de aproximativ 9% a șanselor de a cumpăra neplanificat produse din această categorie.

Diferențele cele mai mari au apărut atunci când cercetătorii au analizat motivul pentru care participanții intraseră în supermarket.

Cumpărături neplanificate, în funcție de scopul vizitei

69%

Dintre cei care au intrat doar să se uite la produse

24%

Dintre cei veniți pentru aprovizionarea obișnuită

Procentele reprezintă participanții care au cumpărat și produse neplanificate, conform studiului citat.

După luarea în calcul a celorlalți factori analizați, persoanele care intraseră în magazin fără o intenție clară de cumpărare aveau șanse de aproximativ 8,6 ori mai mari să achiziționeze produse neplanificate decât cele venite pentru aprovizionarea obișnuită.

Vârsta a influențat, de asemenea, comportamentul consumatorilor. Participanții de peste 55 de ani au făcut cele mai puține achiziții neplanificate, deși au raportat un nivel mai ridicat al senzației de foame. Asocierea dintre foame și cumpărăturile spontane a fost observată doar în rândul persoanelor mai tinere.

Cercetătorul Sait Durgun susține că motivul vizitei la supermarket poate conta mai mult decât senzația de foame în luarea deciziilor de cumpărare.

„La vârste mai tinere poate exista mai multă disponibilitate pentru noutate, pentru testarea unor produse sau pentru schimbarea preferințelor. Asta nu înseamnă automat lipsă de disciplină, ci pur și simplu un context de consum diferit”, a explicat Ileana Ilie, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ.

Specialista atrage atenția că nu orice produs cumpărat în afara listei reprezintă o achiziție impulsivă.

„Dacă găsesc detergentul pe care îl folosesc la un preț foarte bun și cumpăr încă unul, deși nu era pe listă, am făcut o achiziție neplanificată, dar nu neapărat irațională. În cumpărarea impulsivă, reacția de moment și dorința de a avea produsul cântăresc mai mult decât analiza nevoii sau a consecințelor”, a precizat Ileana Ilie.

Cum ne influențează reducerile de la supermarket și de ce ajungem să aruncăm mâncare

Promoțiile care oferă produse suplimentare la cumpărarea unei anumite cantități pot determina consumatorii să achiziționeze mai mult decât pot folosi.

Un studiu publicat în mai 2025, în revista Scientific Reports, a analizat peste 43.000 de achiziții de legume proaspete din opt supermarketuri. Cercetătoarele Christina Gravert și Milica Mormann au constatat că ofertele condiționate de cumpărarea mai multor produse au generat vânzări cu 19,5% mai mari decât reducerile echivalente aplicate individual.

O parte dintre alimentele achiziționate suplimentar nu au fost consumate, contribuind la risipa alimentară.

„Oamenii au impresia că economisesc bani, dar ajung să cumpere mai mult decât pot consuma”, a explicat Christina Gravert, cercetătoare implicată în studiu.

Potrivit psihologului Ileana Ilie, reducerile pot schimba criteriile după care cumpărătorii decid dacă un produs merită achiziționat.

„În fața unui preț tăiat, atenția se poate muta de la «am nevoie de produsul acesta?» la «cât economisesc dacă îl cumpăr?». La ofertele de tip «3 la preț de 2», senzația de câștig este și mai vizibilă: avem impresia că primim ceva în plus. Numai că o reducere bună și o achiziție utilă nu sunt același lucru. Putem economisi 30% la ceva pe care altfel nu am fi cheltuit deloc bani”, a explicat specialista.

Datele Eurostat publicate în septembrie 2026 arată că, în anul 2024, în Uniunea Europeană au fost generate aproximativ 57,9 milioane de tone de deșeuri alimentare, echivalentul a 129 de kilograme pe locuitor.

Gospodăriile au fost responsabile pentru 53% din cantitatea totală, cu o medie de 69 de kilograme pe persoană. Statisticile includ atât alimentele care ar fi putut fi consumate, cât și resturile necomestibile.

De ce cumpărăm impulsiv chiar și atunci când avem o listă

Experiențele relatate de consumatori pe Reddit arată că respectarea unei liste de cumpărături poate deveni dificilă atunci când produsele sunt expuse atractiv sau când reducerile par avantajoase.

În comunitatea r/FrugalAus, dedicată economisirii banilor în Australia, un utilizator a povestit:

„Pot să intru în magazin pentru două lucruri și, cumva, să ies cu o sacoșă plină de produse în plus. Niciunul nu pare deosebit de scump luat separat, dar suma crește rapid. Am început să merg cu o listă și să încerc să nu mai trec pe la fiecare raion. Ajută puțin. Știe cineva o metodă care chiar funcționează pentru a evita cumpărăturile impulsive?”, a întrebat acesta.

Un participant i-a recomandat să renunțe la plata cu cardul și să stabilească dinainte suma disponibilă.

„Plătește numerar și ia cu tine doar suma necesară pentru produsele de care ai nevoie”, a scris utilizatorul.

O altă persoană a explicat că încearcă să reducă numărul vizitelor la supermarket, folosind mai întâi alimentele existente în locuință.

„Încerc să evit complet drumurile la magazin în timpul săptămânii și să mă descurc până în weekend. Nu mai avem pâine? Foarte bine, nu mâncăm pâine prăjită câteva zile. Așa evit un drum în plus și sunt nevoit să folosesc mai creativ ce am deja în casă”, a povestit aceasta.

În comunitatea r/Frugal, un alt consumator a descris surpriza avută după ce a revenit la cumpărăturile fizice, în urma unei perioade în care comandase produse online.

„Am fost pentru prima dată după mult timp să fac cumpărături direct din magazin și, până să ajung la casă, nu aveam nicio idee cât mă costau toate produsele din coș. Suma a fost mult mai mare decât mă așteptam!”, a relatat utilizatorul.

O soluție menționată de un alt participant a fost organizarea listei în funcție de amplasarea raioanelor.

„Îmi fac lista de cumpărături în ordinea în care sunt așezate raioanele în supermarket. În felul acesta, nu uit ce am de cumpărat și sunt mai puține șanse să iau produse care îmi atrag atenția în timp ce mă plimb printre rafturi”, a explicat acesta.

Cum influențează stresul și oboseala deciziile de cumpărare

Psihologul Ileana Ilie explică faptul că achizițiile spontane pot fi influențate și de nevoia unei recompense emoționale, mai ales după o zi solicitantă.

„Pentru unele persoane, cumpărarea are o mică valoare de recompensă: noutatea, plăcerea de a-și oferi ceva sau senzația că au făcut o afacere bună pot schimba pentru scurt timp starea de spirit. După o zi grea, această recompensă imediată poate deveni mai atractivă decât ar fi într-un moment neutru”, consideră psihologul.

Oboseala poate influența capacitatea de a analiza fiecare achiziție, în special atunci când cumpărăturile sunt făcute în grabă.

„Nu înseamnă că stresul ori oboseala ne fac automat să cumpărăm impulsiv, dar pot reduce disponibilitatea de a opri fiecare impuls și de a verifica dacă produsul chiar ne este necesar”, a completat Ileana Ilie.

Ce recomandă specialiștii pentru evitarea cheltuielilor inutile

Planificarea cumpărăturilor, verificarea alimentelor existente acasă și stabilirea unui buget sunt printre metodele care pot limita achizițiile neplanificate.

Cercetarea publicată în Scientific Reports a arătat că reducerile aplicate individual produselor, fără condiția achiziționării mai multor bucăți, au determinat consumatorii să cumpere cantități mai mici.

Mesajele care îi încurajau să se gândească la necesarul real de produse au contribuit, de asemenea, la reducerea cumpărăturilor în exces.

„În fața promoțiilor, unul dintre cele mai utile filtre este să separăm reducerea de nevoie: «Aș cumpăra produsul acesta și dacă nu ar fi la promoție?». În cazul ofertelor de volum, întrebarea poate fi și mai concretă: «Voi folosi într-adevăr trei bucăți sau cumpăr trei doar pentru că una pare gratuită?»”, a explicat Ileana Ilie.

Specialista precizează că reducerile pot fi avantajoase atunci când sunt aplicate unor produse necesare, dar cumpărăturile nu trebuie transformate într-un proces rigid.

„Nu trebuie să transformăm cumpărăturile într-un exercițiu rigid. Ideea este să nu lăsăm toate deciziile pentru momentul în care produsul, ambalajul și reducerea sunt deja în fața noastră”, a declarat psihologul Ileana Ilie.