Cum se pregătesc oamenii pentru o posibilă catastrofă. Provizii pentru 72 de ore sau chiar trei luni

Vânzările de conserve, radiouri și lanterne au crescut în unele magazine din Regatul Unit, după ce guvernul britanic a recomandat populației să păstreze acasă provizii pentru eventualitatea unei situații de urgență la nivel național.

Pregătirea unor astfel de rezerve este o practică obișnuită în țări expuse cutremurelor, inundațiilor, fenomenelor meteorologice extreme sau amenințărilor geopolitice. În unele state, autoritățile distribuie inclusiv ghiduri în care explică ce produse ar trebui să conțină un kit de supraviețuire și cum trebuie să reacționeze cetățenii în cazul unei crize, relatează BBC.

Deși recomandările oficiale vizează adesea provizii suficiente pentru trei zile, unele familii aleg să se pregătească pentru perioade mult mai lungi, organizând spații speciale pentru depozitarea alimentelor, apei și echipamentelor de urgență.

De la Suedia la Japonia. Cum își pregătesc oamenii kiturile pentru situații de urgență

În Suedia, Andreas Wennerberg, un bărbat de 30 de ani din Stockholm, a început să se gândească la posibilitatea unei crize după ce a primit acasă o broșură informativă distribuită de guvern.

Documentul, trimis gospodăriilor în urmă cu doi ani, explica ce măsuri trebuie luate „în caz de criză sau război” și ce produse ar trebui păstrate în locuință.

Andreas și-a amenajat în subsol un mic spațiu pentru provizii, unde ține un radio cu manivelă, un recipient cu zece litri de apă și aproximativ 200 de euro în numerar. O parte dintre obiecte le avea deja.

Deși broșura a reprezentat pentru el un „semnal de alarmă”, bărbatul recunoaște că nu a urmat toate recomandările autorităților.

„Mă simt în siguranță… Nu sunt atât de îngrijorat”, spune Andreas Wennerberg.

În Japonia, unde cutremurele și taifunurile reprezintă riscuri cunoscute, pregătirea pentru dezastre face parte din rutina multor gospodării.

Ayumi T., o tânără de 27 de ani care lucrează la o universitate din Tokyo, păstrează de mai mulți ani un rucsac pregătit pentru evacuare. După cutremurul devastator din Peninsula Noto, produs în 2024 și soldat cu sute de morți, a decis să își completeze rezervele.

Rucsacul conține haine, prosoape, produse de igienă menstruală, măști de unică folosință, bețișoare pentru mâncare, bilețele adezive și o toaletă portabilă.

„Multe dintre lucruri sunt obiecte vechi pe care nu le mai folosesc”, explică Ayumi.

La începutul fiecărui an, familia sa verifică produsele depozitate și înlocuiește alimentele care au expirat.

Autoritățile din Tokyo au publicat și un ghid de 68 de pagini, care prezintă măsurile de protecție și echipamentele necesare pentru diferite tipuri de dezastre.

În Statele Unite, Dan C., un fizioterapeut de 38 de ani din Maryland, a început să strângă provizii după ce a devenit tată. În prezent, are doi copii sub zece ani și a investit aproximativ 6.000 de dolari în pregătirea familiei pentru situații neprevăzute.

„Face parte din responsabilitatea mea ca părinte”, spune Dan.

Decizia sa a fost influențată și de o experiență dintr-o iarnă foarte friguroasă, când locuința familiei a rămas izolată și fără electricitate timp de două zile.

Deși avea deja anumite rezerve, incidentul i-a arătat că existau „numeroase lipsuri în pregătirile” făcute până atunci.

Acum, în subsolul casei păstrează aproximativ 568 de litri de apă și recipiente flexibile care pot fi umplute și depozitate în cadă. Are inclusiv tablete cu dioxid de clor pentru tratarea apei provenite din surse naturale.

Pentru alimentație, a amenajat o cămară cu produse care rezistă perioade îndelungate, precum ovăz, quinoa și unt de arahide. Acestea sunt folosite la gătit și înlocuite periodic, astfel încât să nu expire.

Familia sa de patru persoane dispune de suficiente alimente pentru aproximativ trei luni.

Dan a cumpărat și panouri solare, un aragaz de camping, un cort, lemne de foc, un șemineu pe propan care funcționează independent de rețeaua electrică și materiale medicale, inclusiv truse pentru oprirea hemoragiilor.

Agenția Federală pentru Managementul Situațiilor de Urgență din SUA (FEMA) recomandă populației să dețină kituri de urgență, să stabilească planuri familiale și să cunoască măsurile de protecție necesare în cazul diferitelor incidente.

Dan admite că pregătirile pot alimenta uneori tendința de a imagina scenarii catastrofale, dar consideră că, în cazul său, acestea țin de responsabilitățile față de familie și locuință.

Provizii cumpărate treptat și echipamente pentru pene de curent. Ce fac familiile din SUA și Europa

În Atlanta, statul american Georgia, Nicole Bonds, în vârstă de 48 de ani, a început să își organizeze rezervele după ce a observat frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme din ultimii ani.

„În ultimii cinci ani, m-am tot gândit: «Ce se întâmplă în cazul unei situații de urgență?»”, povestește Nicole, care lucrează în domeniul dezvoltării abilităților de leadership.

Deviza ei este „Nu intra în panică, fii pregătit”.

Femeia a cumpărat baterii, o baterie externă, materiale de prim ajutor, ventilatoare reîncărcabile, pături, saci de dormit și produse de curățenie și igienă.

Pentru a evita cheltuielile mari făcute dintr-odată, achiziționează cantități mici de produse, pe măsură ce îi permite bugetul.

„Cumpăr provizii din când în când”, explică Nicole.

Rezervele sunt împărțite între spațiul de sub pat, saci de depozitare și dulapurile din bucătărie.

În Țările de Jos, Michael Stuut, un bărbat de 39 de ani din Hoorn, se pregătește atât pentru fenomene meteorologice extreme, cât și pentru posibilitatea unui conflict armat.

Locuiește împreună cu soția și fiul lor de cinci ani într-o zonă aflată sub nivelul mării și a început să strângă provizii în urmă cu câțiva ani.

În pod și într-un spațiu de depozitare de sub casă păstrează aproximativ 120 de litri de apă, alimente, numerar, o trusă de prim ajutor și un generator electric.

A investit și în echipamente pentru comunicații, inclusiv un Starlink Mini, dispozitiv care permite conectarea la internet prin satelit.

Pentru a urmări termenele de valabilitate ale alimentelor, Michael a dezvoltat la începutul acestui an o aplicație în care înregistrează produsele depozitate.

„Să fii pregătit nu înseamnă să intri în panică”, spune el. „Înseamnă să fii cel care își păstrează calmul atunci când se stinge lumina.”

La sfârșitul anului 2025, autoritățile olandeze au lansat o campanie prin care au recomandat populației să dețină provizii suficiente pentru 72 de ore, măsură similară celei promovate de guvernul britanic.

Michael povestește că, inițial, soția sa nu înțelegea de ce sunt necesare asemenea pregătiri, însă ulterior și-a schimbat perspectiva.

Cei doi au ales să îi explice fiului lor că alimentele și celelalte produse sunt păstrate pentru zilele în care familia nu dorește să meargă la magazin, pentru a nu îl îngrijora cu scenarii despre posibile dezastre.

Bărbatul consideră totuși că recomandarea privind rezervele pentru numai trei zile ar putea fi insuficientă în anumite situații.

„Fiecare gospodărie care are câteva lucruri de bază acasă le permite serviciilor de urgență să îi ajute mai ușor pe oamenii care au cea mai mare nevoie”, afirmă Michael Stuut.