Șase foști ambasadori SUA în România, avertisment pentru Trump: „Apărarea Ucrainei nu este un act de caritate. America trebuie să rămână alături de Europa”

Șase foști ambasadori ai Statelor Unite au lansat un apel public pentru continuarea sprijinului american acordat Ucrainei, avertizând că actuala politică a Washingtonului față de Rusia ridică întrebări privind angajamentele de securitate ale SUA și credibilitatea acestora în fața aliaților.

Într-un editorial publicat de Politico, diplomații susțin că războiul declanșat de Rusia nu reprezintă doar o dispută teritorială, ci și o încercare pentru statele democratice de a-și apăra principiile și independența.

Textul este semnat de Adrian Zuckerman, ambasador al SUA în România între 2019 și 2021, Mark Gitenstein, ambasador în România între 2009 și 2012 și pe lângă Uniunea Europeană între 2022 și 2025, Ron Gidwitz, fost ambasador în Belgia și ambasador interimar pe lângă UE, Jim Gilmore, fost ambasador american pe lângă OSCE, Kathleen Kavalec, ambasador în România între 2023 și 2025, și Jim Rosapepe, care a reprezentat Washingtonul la București între 1998 și 2001.

„Statele Unite nu pot apăra în mod credibil libertatea la nivel mondial atâta timp cât tratează supraviețuirea unei democrații aflate sub atac drept o monedă de schimb”, au scris cei șase foști ambasadori americani.

Citește și: Pentagonul le cere aliaților NATO să reducă criticile la adresa Rusiei. Mesaj pentru flancul estic

Aceștia consideră că invazia rusă a Ucrainei reprezintă un test al capacității democrațiilor occidentale de a reacționa în fața agresiunii militare și a constrângerilor economice.

„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu este o simplă dispută teritorială. Este un test menit să arate dacă națiunile democratice vor apăra principiile care le susțin libertatea – sau dacă vor permite unui agresor autoritar să distrugă aceste principii prin forță militară, teroare și constrângere economică”, afirmă semnatarii editorialului.

Foștii diplomați amintesc că invazia rusă la scară largă a încălcat dreptul internațional și că atacurile asupra civililor și infrastructurii civile au generat acuzații de crime de război.

În martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copiilor, pentru presupusa deportare și transferare ilegală a unor copii ucraineni.

Citește și: Rusia ar putea cere retragerea trupelor NATO din Europa de Est. Ce s-ar întâmpla cu forțele aliate din România

Foștii ambasadori avertizează asupra riscurilor unei victorii a Rusiei în Ucraina

În opinia semnatarilor, o eventuală subjugare a Ucrainei de către Rusia ar putea afecta încrederea aliaților în angajamentele de securitate ale Washingtonului și ar putea încuraja alte state să recurgă la forță pentru atingerea propriilor obiective.

„Dacă Moscova reușește să subjuge Ucraina, alți lideri autoritari se vor întreba, la rândul lor, dacă o cucerire militară poate avea succes. Se poate avea încredere în angajamentele SUA? Vor rămâne unite națiunile democratice atunci când prețul plătit va deveni incomod din punct de vedere politic?”, se întreabă foștii diplomați.

Aceștia susțin că ajutorul oferit Kievului trebuie privit și din perspectiva intereselor strategice ale Statelor Unite.

„Apărarea Ucrainei nu este un act de caritate. Este o investiție strategică în securitatea americană și europeană, în credibilitatea Washingtonului și în descurajarea unor conflicte viitoare”, afirmă autorii editorialului.

Diplomații evocă politica externă americană de după cel de-al Doilea Război Mondial, când administrațiile republicane și democrate au susținut o ordine internațională bazată pe suveranitate, libertate și respectarea statului de drept.

În viziunea lor, aceste principii ar trebui să continue să orienteze relația Washingtonului cu Moscova, inclusiv în cadrul negocierilor pentru încheierea războiului.

Foștii ambasadori nu contestă necesitatea diplomației, dar avertizează că un acord de pace nu ar trebui să presupună renunțarea Ucrainei la suveranitate sau să ofere Rusiei posibilitatea de a-și reface capacitățile militare pentru un nou conflict.

Ei susțin că o încetare a focului fără garanții solide de securitate ar putea reprezenta doar o întrerupere temporară a ostilităților.

Potrivit semnatarilor, succesul negocierilor nu ar trebui măsurat exclusiv prin rapiditatea încheierii unui acord, ci și prin capacitatea acestuia de a proteja independența Ucrainei și de a reduce riscul reluării războiului.

Critici la adresa lui Trump pentru relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei

O parte importantă a editorialului este dedicată politicii economice a administrației Donald Trump față de Moscova.

Foștii ambasadori consideră că sancțiunile reprezintă unul dintre principalele instrumente prin care Washingtonul poate exercita presiuni asupra Rusiei, având în vedere dependența acesteia de veniturile din exporturile de energie și de accesul la piețele internaționale.

Ei amintesc că, la 18 septembrie, președintele Donald Trump a promulgat „Legea Lindsey O. Graham privind sancționarea Rusiei și a Iranului din 2026”.

Ulterior, la 16 octombrie, administrația americană a emis un ordin executiv prin care a suspendat aplicarea anumitor sancțiuni, restricții și taxe prevăzute de legislație, invocând interesul național.

Decizia este contestată de semnatarii editorialului, care solicită explicații privind obiectivele urmărite prin aceste derogări și condițiile în care ele ar putea fi reconsiderate.

„Este necesar să se explice care sunt obiectivele concrete urmărite prin aceste derogări, în ce mod servesc ele securității naționale a SUA și ce condiții ar duce la reevaluarea lor”, scriu foștii diplomați.

Aceștia cer aplicarea consecventă a restricțiilor economice, combaterea mecanismelor de eludare a sancțiunilor și sancționarea statelor sau companiilor care oferă în mod deliberat sprijin material efortului militar rus, încălcând legislația.

În același timp, autorii subliniază că presiunea economică și negocierile diplomatice nu trebuie tratate ca instrumente incompatibile.

În opinia lor, eventualele relaxări ale sancțiunilor ar trebui legate de obiective concrete de securitate și de concesii semnificative din partea Moscovei.

„Dacă Washingtonul își slăbește propria presiune fără a obține concesii semnificative, riscă să piardă pârghii de influență, lăsând în același timp agresiunea Rusiei nerezolvată”, avertizează semnatarii.

Diplomații atrag atenția și asupra consecințelor războiului pentru populația civilă ucraineană, de la distrugerea locuințelor și separarea familiilor până la pierderile de vieți omenești.

„Politica SUA nu ar trebui să faciliteze Rusiei finanțarea unui război despre care Washingtonul afirmă că dorește să-l încheie”, susțin aceștia.

Pentru a-și argumenta poziția, foștii ambasadori evocă deciziile unor președinți americani precum Harry Truman, John F. Kennedy, Ronald Reagan și George H. W. Bush, care au combinat diplomația, capacitatea militară și sprijinul pentru alianțe în gestionarea amenințărilor internaționale.

Autorii consideră că o politică prin care Washingtonul exercită presiuni mai mari asupra Kievului decât asupra Moscovei sau relaxează sancțiunile fără concesii substanțiale din partea Rusiei ar putea afecta perspectivele unei păci durabile.

Ei insistă că orice acord privind încheierea conflictului trebuie să țină cont de voința și interesele ucrainenilor, nu să fie negociat fără participarea acestora.

În finalul editorialului, cei șase foști ambasadori avertizează asupra fragilității instituțiilor democratice și asupra consecințelor pe termen lung ale deciziilor luate de Washington.

„Istoria nu va evalua politica SUA doar prin prisma costurilor imediate ale armamentului, energiei sau sancțiunilor. Ea va judeca dacă America a fost alături de o națiune care luptă pentru supraviețuire, dacă a susținut principiile pe care le cere altora să le respecte și dacă a contribuit la prevenirea unor conflicte viitoare, demonstrând că agresiunea nu aduce beneficii”, au scris foștii ambasadori americani.