Ce obligații au școlile în cazurile de bullying. Ce spune legea și ce pot face părinții

Bullyingul în școli nu este doar o problemă de disciplină între elevi. Atunci când un copil este umilit, amenințat, exclus în mod repetat sau agresat de colegi, unitatea de învățământ are responsabilitatea de a interveni și de a lua măsuri pentru prevenirea continuării comportamentelor abuzive.

În România, obligațiile școlilor sunt reglementate prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, normele privind prevenirea violenței psihologice – bullying și procedura de management al cazurilor de violență aprobată prin Ordinul Ministerului Educației nr. 6.235/2023.

Regulile se aplică atât situațiilor de agresiune fizică, cât și comportamentelor de intimidare, hărțuire, umilire sau violență psihologică. În anumite condiții, acestea vizează și agresiunile din mediul online, cunoscute drept cyberbullying.

Citește și: Burse școlare 2026–2027. Câți bani primesc elevii din România și cine poate încasa peste 1.000 de lei

Ce trebuie să facă școala atunci când un elev este victima bullyingului

Potrivit Ministerului Educației, școala nu poate ignora o sesizare privind violența între elevi, indiferent dacă aceasta este formulată de copil, de părinți sau de un cadru didactic.

Principalele obligații sunt:

1. Să primească și să analizeze sesizarea. Elevii și părinții pot raporta faptele verbal, în scris sau confidențial, oricărui membru al personalului școlii.

2. Să intervină pentru protejarea victimei. Personalul trebuie să elimine riscurile imediate și să ia măsuri pentru ca agresiunile să nu continue.

3. Să informeze părinții. Comunicarea trebuie realizată într-un cadru confidențial, care să protejeze identitatea și demnitatea copiilor implicați.

4. Să documenteze și să gestioneze cazul. Școala trebuie să analizeze împrejurările, să completeze documentele prevăzute de procedură și să stabilească măsurile necesare.

5. Să ofere sprijin copilului agresat. Acesta poate include consiliere psihologică, activități de sprijin emoțional și alte intervenții adaptate situației.

6. Să aplice măsuri față de elevul agresor. În funcție de gravitatea faptelor, pot fi stabilite măsuri educative, consiliere și sancțiuni disciplinare, cu respectarea drepturilor elevului.

7. Să sesizeze autoritățile atunci când este necesar. În cazurile grave de violență asupra minorilor, directorul trebuie să sesizeze serviciul 119, iar dacă există suspiciunea săvârșirii unei infracțiuni, trebuie anunțată poliția.

8. Să protejeze persoanele care raportează agresiunile. Elevii și părinții care fac sesizări trebuie protejați împotriva represaliilor și discriminării.

Normele antibullying aprobate în 2020 prevăd, de asemenea, existența unui grup de acțiune antibullying la nivelul școlii. Acesta are atribuții de prevenire, identificare și gestionare a cazurilor și trebuie să investigheze sesizările astfel încât evaluarea inițială a gravității faptelor să nu depășească 48 de ore. Acest termen nu înseamnă că toate intervențiile sau eventualele proceduri disciplinare trebuie finalizate în două zile.

Citește și: Schimbări în școlile din România în 2027. Ce trebuie să știe elevii și părinții despre noile reguli

Ce pot face părinții dacă școala nu intervine

Părinții unui copil agresat pot depune o sesizare scrisă către directorul școlii, în care să descrie faptele, datele incidentelor, persoanele implicate și eventualele dovezi disponibile.

Este recomandată solicitarea unui număr de înregistrare, pentru a exista o dovadă a informării conducerii.

Dacă școala nu ia măsuri, părinții se pot adresa inspectoratului școlar sau structurii județene competente pentru verificarea modului în care unitatea de învățământ și-a îndeplinit obligațiile.

În situațiile grave, părinții pot sesiza direct DGASPC, prin numărul național 119, sau poliția, dacă faptele pot constitui infracțiuni. Dacă există un pericol imediat pentru integritatea copilului, trebuie apelat numărul de urgență 112.

Totodată, școala trebuie să evite revictimizarea copilului. Procedura Ministerului Educației interzice intervievarea repetată a victimei în procesul de gestionare a cazului și impune protejarea confidențialității informațiilor.

Citește și: Tezele unice naționale ar putea reveni în școli. Cum s-ar calcula media de admitere la liceu

Un aspect important este că bullyingul nu se limitează la loviri sau alte agresiuni fizice. Umilirea repetată, amenințările, izolarea intenționată a unui elev și hărțuirea online pot intra în sfera violenței psihologice sau a altor forme de violență școlară.

În același timp, nu orice conflict izolat între copii reprezintă automat bullying. Normele cer cadrelor didactice să distingă între incidente accidentale și comportamente agresive intenționate, repetitive, caracterizate printr-un dezechilibru de putere. Chiar și atunci când o faptă nu este clasificată drept bullying, școala are obligația să gestioneze situațiile de violență.

Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 4.343/2020 prevăd că școlile trebuie să desfășoare activități de prevenire a bullyingului, să informeze elevii și părinții despre modalitățile de raportare și să stabilească proceduri de intervenție. Grupul de acțiune antibullying are și responsabilitatea de a evalua periodic situația din școală și eficiența măsurilor adoptate.

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 impune unităților de învățământ să adopte planuri de prevenire și reducere a violenței și să prevadă în regulament modalități de sesizare confidențială. De asemenea, școlile trebuie să stabilească măsuri de sprijin pentru victime și măsuri adecvate pentru autorii faptelor, în funcție de gravitatea fiecărui caz.